Justiţia românească se confruntă cu o nouă decizie care ar putea schimba radical cursul anchetelor de corupţie din ţară. Curtea Supremă a hotărât că ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) nu mai au competenţă legală să investigheze fapte de corupţie comise de persoane din afara Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Cu alte cuvinte, DGA mai poate ancheta doar poliţişti, jandarmi şi pompieri.
Această interpretare juridică vine cu un efect devastator: sute de dosare de corupţie riscă să fie anulate sau clasate, deoarece au fost instrumentate de DGA în colaborare cu DNA, fără ca suspecţii să fie angajaţi MAI. Interceptări, filaje, declaraţii, probe şi procese-verbale ar putea deveni nulităţi absolute, în lipsa competenţei legale a celor care le-au obţinut.
Printre potenţialele efecte concrete se numără şi posibila ieşire din anchetă a unor personaje cunoscute, precum Dumitru Buzatu, fost preşedinte de Consiliu Judeţean, sau Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătăţii – persoane anchetate în dosare unde DGA a avut un rol activ.
Până acum, Direcţia Generală Anticorupţie a fost un partener constant al DNA în dosarele privind mita în spitale, fraudarea fondurilor publice sau corupţia din sistemul educaţional. După decizia Curţii Supreme, aceste dosare vor trebui preluate de alte structuri, dacă mai pot fi continuate.
Pentru unii jurişti, decizia este una de „corectare a competenţelor instituţionale”. Pentru alţii, este o veritabilă lovitură în lupta anticorupţie, care apare într-un moment în care încrederea publicului în Justiţie este deja fragilă.
În lipsa unei intervenţii legislative rapide, România riscă o blocare parţială a anchetelor de corupţie, chiar într-un moment în care presiunea pentru transparenţă şi integritate este mai mare ca oricând.
.jpeg?width=180&height=180&cropratio=1:1&image=/images/stories/2025/download%20(2).jpeg)
.jpg)
.jpg)
