La mai puţin de 10 km. de Alba Iulia se află comuna Ciugud, care deţine câteva recorduri greu de egalat: prima din ţară cu drumuri agricole asfaltate, cu piste de biciclete, teren de golf, internet wireless şi iluminat public asigurat din viteza vântului. Ciugudul are şase sate (Drîmbar, Hăpria, Limba, Şeuşa, Teleac şi Ciugud) şi un spor natural pozitiv al populaţiei, fiind din acest punct de vedere printre cele două comune din Alba care au înregistrat creşteri ale numărului locuitorilor. În cele şase sate locuiesc aproximativ 3.200 de oameni, care muncesc terenurile agricole proprii sau merg la serviciu în Alba Iulia şi Sebeş. În ultimii ani s-a înregistrat o tendinţă accentuată de transfer a tinerilor din oraşul Alba Iulia spre Ciugud, unde cumpără proprietăţi imobiliare.
Unul dintre primele proiecte majore care au influenţat pozitiv viaţa locuitorilor a fost asfaltarea a 26 de km. de drum agricol între Ciugud, Daia Română şi Berghin. Proiectul a fost finalizat în 2011 şi a devenit cunoscut sub denumirea de ”Mini-Transalpina de Ciugud”, datorită frumuseţii zonei în care se află drumurile. Prin acest proiect, premieră în România, s-a asigurat accesul mult mai facil al oamenilor la cele 1500 ha terenuri agricole şi s-a redus foarte mult timpul de călătorie dintre cele trei comune. Banii au fost obţinuţi de la UE, prin Fondul European de Dezvoltare Rurală.
O altă premieră pusă în practică este pista de biciclete, Ciugudul devenind astfel prima comună din România cu o astfel de realizare. Valoarea contractului a fost de jumătate de milion de lei, bani asiguraţi de la bugetul local. Pista de biciclete se întinde, deocamdată, pe o lungime de 2 kilometri, este trasată clar, cromatic şi fizic, fiind delimitată de spaţiul carosabil.
Comuna Ciugud este printre puţinele din ţară care îşi asigură parţial energia electrică pentru iluminatul stradal exclusiv din surse nepoluante. Cel mai mare sat al comunei, Şeuşa, este alimentat cu energie la reţeaua publică cu ajutorul unei instalaţii eoliene şi a unor panouri fotovoltaice. Investiţia a fost rezultatul unui parteneriat între Universitatea Politehnică din Timişoara şi Primăria Ciugud. Instalaţia a fost pusă în funcţiune în 2012, iar valoarea bunurilor se ridică la aproximativ 250.000 de euro. În 2017, bunurile revin comunei în condiţiile în care Universitatea va finaliza proiectul de cercetare. Din punct de vedere financiar, economia realizată se ridică la 20.000 de lei, în fiecare lună, sumă mai mică cu 25 la sută decât cea plătită anterior.
Locuitorii din Ciugud sunt tot primii din România care îşi pot plăti impozitele şi taxele locale pe internet. De asemenea, pot să solicite eliberarea unui document tot cu ajutorul internetului. Proiectul a fost derulat tot din fonduri europene prin intermediul Asociaţiei Intercomunitare de Dezvoltare Ciugud-Berghin şi a avut o valoare de aproape jumătate de milion de lei şi a adus beneficii ambelor comune. Chiar înainte să existe ghişeul.ro, în 2008, primarul Gheorghe Damian a achiziţionat o aplicaţie de plată online printr-un proiect Phare. „În primul rând, pentru că nu mai există contact cu funcţionarul, se evită corupţia. În al doilea rând, se câştigă timp, care în ziua de azi e cel mai de preţ lucru al fiecăruia dintre noi. Orice serviciu furnizat de primărie şi în format online este util. Asta e viitorul”, susţine primarul. Cei care nu locuiesc în comună dar au proprietăţi acolo plătesc online, tendinţa de creştere a achitării impozitelor pe internet manifestându-se din ce în ce mai mult şi în rândul localnicilor. Şi pentru că trăim în era internetului, primăria oferă internet wireless gratuit pentru locuitori.
Primăria a amenjat şi o zonă industrială unde s-au realizat investiţii private în valoare de 10 milioane de euro şi peste 1.000 de locuri de muncă. Din activitatea economică de aici, administraţia locală câştigă 2,3 milioane de lei. Este vorba despre fabrici de materiale electrice, procesatori de carne sau depozite de materiale. Pentru investitori, primăria a finanţat introducerea reţelelor de canalizare şi apă potabilă. ”Dacă nu am fi avut zona industrială şi veniturile respective, nu puteam scrie proiecte, nu aveam bani de cofinanţare. Cu alte cuvinte, nu puteam absorbi atâtea fonduri. Eram blocaţi. Am gândit această zonă industrială ca un motor financiar şi ca un lucru care să ne aducă independenţa financiară”, afirmă primarul comunei.
Administraţia din Ciugud nu se opreşte, însă, aici. A fost demarată construcţia unei grădinite, proiect estimat la la 850.000 de lei. De asemenea, recent, a fost depusă o cerere de finanţare în valoare de circa 1 milion de euro având ca obiectiv înfiinţarea parteneriatului dintre 10 unitaţi administrativ-teritoriale din judeţul Alba, 4 din judeţul Hunedoara şi 11 operatori privaţi. Odată cu aprobarea cererii de finanţare, vor putea fi accesate, prin Grupul de Acţiune Locală pentru Pescuit, fonduri în valoare de peste 5 milioane de euro pentru dezvoltarea de noi investiţii în acvacultură în aceste localităţi.
Tot în faza de proiect se află asfaltarea unui drum de ţară, împreună cu o comună vecină (Sântimbru), introducerea reţelei de gaze naturale în zona industrială a comunei, finalizarea proiectului de modernizare a căminelor culturale din satele comunei şi inaugurarea noului sediu al primăriei. Un alt proiect se referă la construirea unei săli polivalente, care ar urma să deservească mai ales echipele din Alba Iulia care activează în diferite competiţii naţionale. Oraşul nu are teren la dispoziţie pentru o asemnea investiţie, astfel încât s-a apelat la sprijinul comunei vecine. A fost identificat un teren de 5 hectare, între Ciugud şi Şeuşa care ar corespunde din toate păunctele de vedere. Mai rămâne doar să fie identificată şi asigurată finanţarea investiţiei.
Renumele comunei a ajuns până la Dacian Cioloş care a vizitat Ciugudul în 2013, când era comisar european pentru agricultură. Cioloş, în prezent premier al României, a văzut atunci noua staţie de epurare, construită în cadrul unui proiect cu finanţare europeană, cel mai amplu proiect de infrastructură edilitară din zona rurală a judeţului Alba, care cuprinde 42 km reţea de canalizare, 36 km reţea alimentare cu apă, 14 staţii de pompare şi 1.600 cămine de vizitare.”E un sentiment de optimism când vezi aşa ceva, pentru că dincolo de toate complicaţiile înseamnă că se poate face ceva, atunci când se doreşte. Inteligent mi se pare faptul că s-a investit mult în prima fază în partea de infrastructură, care creează premisele unei dezvoltări economice a zonei. E mult mai greu să faci invers lucrurile. Cred că cel puţin pentru partea asta a judeţului este acum o perspectivă bună ca următoarea perioadă de programare să poată să fie folosită şi pentru a finaliza proiecte de infrastructură începute, dar mai ales de a crea emulaţia necesară în dezvoltarea economică. Acesta e viitorul zonelor rurale din ţara noastră”, a spus Dacian Cioloş în urma vizitei din comuna Ciugud.
Toate acestea nu ar fi fost posibile fără eforturi şi demersuri susţinute în atragerea de fonduri europene. Pentru aceasta, comuna s-a asociat cu alte localităţi în asociaţii intercomunitare sau în Grupul de Acţiune Locală ”Ţara Secaşelor”. De asemenea, comuna este reprezentată activ la nivelul Asociaţiei Comunelor din România, în care primarul Damian deţine o funcţie de vicepreşedinte.
“Am învăţat că banii europeni sunt cei mai siguri bani şi că aceştia nu au culoare politică. Drept pentru care vom încerca, în continuare, să atragem aceste fonduri în noua perioadă de implementare 2014-2020. Dacă nu am fi accesat aceste fonduri, probabil nici bugetul comunei pe 100 de ani nu ne-ar fi fost de ajuns să realizăm ce am făcut până acum în comuna Ciugud. Încercăm să aducem locuitorilor din comună un standard de de viaţă normal pentru anii în care trăim”, mai spune primarul Gheorghe Damian. Valoarea totală a fondurilor europene cheltuite în comuna Ciugud este de aproximativ 16 milioane de euro. Un calcul simplu indică o investiţie de aproape 5.000 de euro pe cap de locuitor, bani cheltuiţi doar pentru proiecte care vin în beneficiul locuitorilor.
Sursa:adevarul.ro
