Vineri, 2 decembrie 2022 - 8:53:54
Echipa Ştiri Actuale
Români din toate țările, uniți-vă!

Legea insolvenţei persoanelor fizice intră în vigoare mai devreme


8 octombrie 2016

Deputaţii au adoptat, cu 198 de voturi pentru şi niciunul împotrivă, devansarea termenului de intrare în vigoare a legii privind insolvenţa persoanelor fizice pentru 31 octombrie 2016, respingând astfel ordonanţa de urgenţă care prevedea intrarea în vigoare a legii la 31 decembrie 2016.

Legea 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice a fost adoptată pe 20 mai 2015, dar Guvernul a amânat, prin ordonanţă de urgenţă, intrarea acesteia în vigoare până la finalul acestui an.

Parlamentarii nu au fost însă de acord cu această amânare şi au respins ordonanţa de urgenţă, prevăzând printe-un amendament intrarea în vigoare a legii la data de 31 octombrie 2016.

Niciun deputat prezent marţi la şedinţa de vot final nu a votat împotriva devansării intrării în vigoare a actului normativ.

Guvernul a decis, în decembrie 2015, amânarea cu un an, până pe 31 decembrie 2016, a intrării în vigoare a legii privind procedura insolvenţei persoanelor fizice. Motivul invocat a fost că până în prezent nu s-a făcut niciunul dintre paşii prevăzuţi de actul normativ pentru a putea fi pus în practică.

În proiect se arată că românii care au datorii sau credite şi rate la bănci trebuie să beneficieze de reglementări clare şi coerente care să protejeze persoanele fizice, debitori de bună credinţă, de situaţia în care, sufocaţi de cumulul de datorii pe care trebuie să le ramburseze, ajung în imposibilitate de plată.
 
Scopul actului normativ este de a asigura acoperirea datoriilor persoanelor fizice fără activităţi antreprenoriale, aflate în insolvenţă, prin intermediul rambursării datoriilor în baza unui plan ori prin intermediul lichidării bunurilor respectivilor debitori.
 
"Executarea silită trebuie să fie o procedură aplicată numai în ultimă instanţă, atunci când debitorul persoană fizică nu mai poate, din diferite motive imputabile acestuia, să-şi respecte angajamentele de la momentul contractării creditului", se arată în proiect.
 
Debitorul va fi considerat în imposibilitate de a-şi achita datoriile la scadenţă dacă este incapabil să îşi achite două sau mai multe datorii, faţă de doi sau mai mulţi creditori, în decurs de peste 30 de zile de la data scadentă a acestora. În această situaţie, va avea dreptul să depună o cerere de "insolvenţă" şi o propunere de plan pentru rambursarea datoriilor.
 
Instanţa nu va putea refuza deschiderea procedurii de insolvenţă exclusiv în temeiul faptului că debitorul nu are destule bunuri să acopere costurile procedurii, costurile urmând astfel să fie suportate de către stat.
 
În ultimii doi ani, inclusiv în scrisoarea de intenţie convenită cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană în primăvara acestui an, Guvernul s-a angajat că va lua toate măsurile pentru a nu fi adoptată o legislaţie privind falimentul personal şi nici alte propuneri legislative privind recuperarea datoriilor, pe motiv că ar putea fi "subminată" disciplina de plată a ratelor la credite.
 
"Deoarece menţinerea disciplinei de creditare printre debitori contribuie semnificativ la consolidarea stabilităţii financiare, vom face toate eforturile să evităm adoptarea iniţiativelor legislative privind insolvenţa personală, care creează un hazard moral şi sunt deschise spre abuzuri la scară largă de către debitori, ceea ce ar submina disciplina de creditare", se angaja constant Guvernul.
 
Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanţă London Economics pentru Comisia Europeană, contractat în 2011 şi finalizat anul trecut, România este una dintre puţinele ţări europene unde nu există o legislaţie privind insolvenţa persoanelor fizice, care nu beneficiază de nicio formă de protecţie în faţa creditorilor odată ce ajung în situaţia de a nu-şi mai putea onora obligaţiile financiare.
 
Deşi FMI neagă că s-ar fi implicat în această dezbatere, raportul London Economics aminteşte că în scrisorile ataşate acordului se menţionează că guvernul va continua consultările cu FMI şi Comisia Europeană înainte de a introduce măsuri precum cele prezente în proiectul privind legea insolvenţei personale, care ar putea creşte indisciplina în rândul debitorilor.
 
Banca Naţională, care s-a opus de asemenea iniţiativelor, a invocat stabilitatea sistemului bancar şi posibilitatea ca băncile, confruntate cu legiferarea falimentului personal, să ceară mai multe garanţii pentru credite şi să restricţioneze accesul la finanţare.US Commercial Service, agenţie a guvernului SUA, notează că numărul insuficient de judecători şi avocaţi specializaţi în proceduri de faliment îngreunează procesul judiciar în astfel de cazuri şi împiedică de multe ori soluţionarea în mod consecvent a dosarelor.De asemenea, există motive de îngrijorare legate de sistemul judiciar, care nu ar face faţă numărului ridicat de dosare care ar ajunge în instanţă în baza unei legi a falimentului personal.

Share on Facebook
Share on Twitter
Share on Google Plus
Share on Linkedin


Duo_best_gaz

Din aceeaşi categorie:



















































































Ştiri Actuale on Linkedin
Ştiri Actuale on Twitter
 on Google Plus
Ştiri Actuale on Facebook








































ISSN–L 2344 – 3006, ISSN 2344 – 3006
Actualizat la 1 decembrie 2022
Autentificare
stiriactuale.ro