România şi Letonia, alături de Lituania, sunt candidate evidente pentru ieşirea din procedura de deficit excesiv, întrucât se află "ferm" pe calea corectării sustenabile a deficitului bugetar, a declarat, vineri, comisarul pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn.

"Pe ansamblu, din cele 20 de ţări aflate în acest mecanism, am putea avea trei candidate evidente - Letonia, Lituania şi România - pentru ieşirea din procedura de deficit excesiv", a declarat Rehn, la Bruxelles, într-o conferinţă de presă în care a fost prezentată prognoza economică de primăvară a Comisiei Europene.

Letonia şi România şi-au redus ambele deficitul bugetar sub 3% din PIB anul trecut şi rămân sub acest nivel pe perioada 2013-2014, analizată în raportul Comisiei.

România a înregistrat un deficit bugetar de 2,9% anul trecut, după standardele UE, iar executivul comunitar estimează o reducere la 2,6% pentru anul în curs şi la 2,4% pentru 2014. În cazul Letoniei, deficitul bugetar se va situa în acest an la acelaşi nivel cu anul trecut, 1,2%, urmând să scadă la 0,9% anul următor.

"Ambele ţări, Letonia şi România, par să se afle ferm pe calea corectării sustenabile a deficitului excesiv şi astfel a ieşirii din procedura de deficit excesiv", a spus Rhn.

Lituania ar putea fi, de asemenea, un candidat pentru încheierea procedurii, chiar dacăanul trecut deficitul bugetar a trecut uşor de 3%. Lituania a avut anul trecut un deficit de 3,2%, iar prognoza economică a CE ia în calcul un nivel de 2,9% pentru anul în curs şi 2,4% pentru 2014.

În timp ce pentru Letonia, Lituania şi România ieşirea din mecanimsul de deficit excesiv este probabilă, o evoluţie similară este posibilă şi pentru Italia şi Ungaria, dacă acestea menţin cursul sustenabilităţii fiscale, a notat comisarul european.

Italia înregistrează o evoluţie asemănătoare cu cea a Lituaniei, cu un deficit bugetar de 3% anul trecut şi prognoze pentru 2,9% în acest an şi 2,5% anul următor. Lituania are însă o îndatorare redusă, de circa 40% din PIB, sub pragul de 60% acceptat la nivelul UE, în timp ce petnru Italia acest indicator se situează la circa 130% din PIB.

Ungaria a încheiat anul trecut cu un deficit de 1,9%, însă în acest an indicatorul ar urma să ajungă la 3%, pentru ca în 2014 să urce la 3,3%.

Ministerul Finanţelor a informat la începutul anului că Ecofin ar putea adopta în mai-iunie decizia finală de abrogare a deficitului excesiv, după confirmarea datelor privind execuţia bugetară în 2012 şi în funcţie de o analiză privind posibilitatea ca România să aibă o tendinţă clară pe termen mediu de a menţine deficitul sub limita de 3% din PIB.

După îndeplinirea acestor condiţii de către România, CE ar putea recomanda Ecofin abrogarea procedurii deficitului excesiv.

Decizia Ecofin privind existenţa deficitului excesiv în cazul României a fost adoptată în iulie 2009. Ea a fost determinată de faptul că România înregistrase în 2008 un deficit de 5,4% din PIB. În consecinţă, România a trebuit să adopte măsuri severe de scădere a deficitului în domeniul salarizării în sistemul public, schimbări în sistemul de pensii, precum şi alte măsuri menite să reducă dezechilibrele majore reflectate inclusiv în deficiul contului curent extern.

Bugetul general consolidat a înregistrat anul trecut un deficit calculat pe cash de 2,5% din PIB, uşor peste ţinta stabilită cu Fondul Monetar Internaţional.