Presa a speculat pe bună dreptate faptul că, în România, construcţia de autostrăzi costa mai scump decât în alte ţări, iar unii pretind chiar că plătim mai mult decât orice alt stat din Europa.

Întrucât ne costă scump să facem autostrăzi, soluţia noastră economică este să nu le facem.
Cât ne costă faptul că n-am făcut autostrăzi n-a calculat nimeni şi nici nu se apucă cineva de asemenea calcul, când se ştie cu musca pe căciulă. Dar faptul că nu le avem nu este gratis. Dimpotrivă, lipsa lor costa enorm.
Aşa e situaţia cu autostrăzile: plăteşti ca să le faci, dar, nici dacă nu le faci, nu eşti scutit de la plată.

Studii şi proiecte

Dacă drumul spre iad este pavat numai cu intenţii bune, aşa cum se spune, drumul spre autostrăzi este pavat numai cu studii, proiecte şi expertize. Ori iei hotărârea să faci ceva, ori iei hotărârea să nu faci ceva, ci altceva, tot îţi trebuie pentru asta, la bază, măcar o expertiză.
Iar noi avem o dexteriate deosebită din a studia variante de autostrăzi care vor rămâne pe vecie în sertar. Dacă nu toate, măcar cele prioritare. Cine citeşte priorităţile noastre, nu-i vine să creadă la câte suntem în stare să ne gândim.
Priorităţile stabilite de autorităţi cu privire la autostrăzi sunt cuprinse în OG 16/1999, LG 203/2003, LG 363/2006 şi altele. Ele privesc autostrada Nadlac-Sibiu- Bucuresti-Constanta, din cadrul Coridorului IV, autostrada Bucuresti-Buzau-Albita, din cadrul Coridorului IX, autostrada Bucuresti-Brasov- Borş, centura ocolitoare a Bucureştiului (în regim de autostradă) şi multe altele.
Fiecare prioritate înseamnă un studiu, un proiect, o cercetare, pentru elaborarea căreia persoane însemnate - nu spun cine - au şi încasat sume importante - nu ştiu cât. Au încasat, dar nu se ştie ce rămâne numai pe hârtie şi ce se va face pentru că a început Boc, pentru că vrea să înceapă Ponta sau poate le va opri altul.

Carburanţi: benzină şi motorină

Nu ştiu câte maşini sunt astăzi în România, dar numărul limuzinelor era în 2009 de circa 5 milioane. Mă voi referi numai la acestea. Ele (cu excepţia celor care circulă de la Bucureşti la Piteşti şi la Medgidia, plus pe nişte tronsoane neînsemnate) se inghestuie că mărgelele în coloană pe drumurile principale, dau prioritate pietonilor prin comune, opresc la stopuri în oraşe şi frânează din douăzeci în douăzeci de metri, din motive greu de înţeles.

În asemenea condiţii, consumul creşte cu 20%. Dacă o maşină parcurge modest, 10 km pe zi, şi are un consum normal "la drum lung" de 8 litri/100 km, rezultă că respectivul motor consuma 292 litri benzină pe an (foarte modest, cam un rezervor la două luni). Atâta ar consuma pe autostradă. Pe drumurile noastre, consuma un plus de 20%, respectiv un plus de 58,4 litri/an.
Ţinând seama de cele 5 milioane maşini care circulă, rezultă un consum suplimentar de benzină de 292.000.000 litri, respectiv 292.000 de tone.

Calculul este departe de a fi exact, dar da o imagine despre uriaşa cantitate de benzină care ne costă pe noi, pe toţi, lipsa autostrăzilor. Pentru aceasta benzină, noi dăm bani din buzunarul nostru, iar statul încasează impozit, TVA, accize şi le pune în buzunarul lui.

Poluare

Mulţimea tipurilor de maşini face imposibil un calcul, dar este limpede pentru oricine că o maşină care merge în coloană, cu opriri frecvente emite incomparabil mai multe emisii de CO2 decât una aflată la drum întins pe autostradă.
Cu titlu informativ, putem avea în vedere faptul că 10-18% din gazele de eşapament sunt toxice, iar o limuzină emite, în medie, 100-300 mc gaze pe oră. Faptul că nu avem autostrăzi este la fel de toxic pentru sănătatea noastră ca şi faptul că avem E-uri în conserve.

Statul perdant

Autostrăzile ar putea fi pentru stat o afacere, chiar dacă le fac alţii şi le exploatează tot ei. Bulgării tocmai au avansat tratativele cu parteneri externi care le fac o autostradă ieftină din Turcia până la Giurgiu.
De la Giurgiu la Bucureşti, o iau pe drumul naţional, laolaltă cu căruţele, iar de la Bucureşti au de ales: ori se duc la Piteşti, ori la Ploieşti, ori la Medgidia. Mai departe, drumul se înfundă. Deocamdată.