Joi, 2 februarie 2023 - 10:47:08
Echipa Ştiri Actuale
Români din toate țările, uniți-vă!


Începe furtuna fiscală?


16 iunie 2012

fiscalPentru a-şi putea respecta promisiunile populiste şi a rămâne, în acelaşi timp, în graficele stabilite de FMI, guvernul USL nu are ca soluţie decât creşterea taxelor şi impozitelor

Obiectivele generoase din programul electoral din 2011 au rămas, deocamdată, doar pe hârtie. Premierul Victor Ponta susţine, însă, că acestea vor fi aplicate de la 1 ianuarie 2013, amânarea lor fiind impusă de dorinţa de a nu bulversa sistemul fiscal.

Ar trebui să avem, de la anul, CAS redus cu cinci puncte procentuale pentru angajatori, TVA de 9% pentru alimentele de bază, facilităţi pentru cei care creează locuri de muncă ori deduceri din impozit pentru pensii private şi asigurări private de sănătate.

Apoi, lefurile bugetarilor ar trebui să mai primească un plus de 8% după creşterea din iunie, salariul minim ar trebui să se majoreze la 800 de lei, iar impozitul pe venit să rămână la 16% pentru sumele de peste 1.600 de lei şi să scadă la 12% pentru cele curpinse între 800 şi 1.600 de lei şi la 8% pentru cele sub 800 de lei.

De cealaltă parte însă stau constrângerile bugetare: venituri în stagnare şi un deficit bugetar pe 2013 negociat cu FMI la 1,7% (faţă de 2,2% în acest an). Cum aplicarea măsurilor pomenite mai sus va costa circa 2% din PIB, singura soluţie de respectare a ambelor seturi de promisiuni va fi creşterea fiscalităţii.

Iar primele semnale în acest sens au fost deja date: premierul a vorbit de o taxă de solidaritate de 16% pe veniturile bugetarilor care depăşesc 4.500 de lei, ministrul sănătăţii pomeneşte de asigurări de sănătate crescute la 13%, iar anumite deductibilităţi (cum ar fi cea a TVA la achiziţia de vehicule în scop economic şi la reparaţia şi întreţinerea acestora) au fost deja eliminate.

În plus, guvernanţii au renunţat în ultimul moment la iniţiativa de impozitare a câştigurilor de capital ime­diat după obţinerea acestora, iar scrisoarea de intenţie convenită cu FMI menţionează şi eliminarea altor deduceri fiscale.

În 2011, pe când susţineau că bugetul României geme de bani, dar aceştia sunt prost cheltuiţi de autorităţile din acea vreme, social-democraţii şi naţional-liberalii ne spuneau că, atunci când USL va ajunge la putere, vor scădea asigurările sociale (cu 5 puncte procentuale pentru angajatori), vor creşte salariul minim pe economie şi vor introduce impozitul diferenţiat pe venituri (cu trei cote, 8%, 12% şi 16%).

De asemenea, TVA pentru alimentele de bază (cereale, pâine, carne proaspătă, legume şi fructe proaspete) ar fi urmat să scadă la 9%. Tot USL ar fi trebuit să introducă facilităţi pentru crearea de locuri de muncă şi deduceri din impozit pentru pensii private şi asigurări private de sănătate.

Programul de guvernare din mai 2012 nu cuprinde niciuna din aceste promisiuni, explicaţia publică fiind dorinţa de a nu bulversa normele fiscale în mijlocul anului. „Viziunea fiscal-bugetară şi economică a USL va fi inclusă în proiectul de buget pe care îl prezentăm Parlamentului în septembrie sau cel mai târziu în octombrie, pentru a intra în vigoare de la 1 ianuarie 2013“, a declarat în mai premierul Victor Ponta.

Totuşi, erau în acel document prevederi ce puteau fi implementate rapid, fără a avea impact la nivel bugetar: Single Control Act, respectiv „eliminarea controalelor repetate nejustificat la acelaşi agent economic prin coordonarea între instituţiile statului. Un singur control la doi ani, cu tematică prestabilită şi preanunţată, şi cu durata maximă de 30 de zile pentru IMM-uri şi 90 de zile pentru marii contribuabili“. Sau „înfiinţarea unui comitet parlamentar de monitorizare pentru creşterea transparenţei utilizării banilor publici. Se vor raporta şi monitoriza toate contractele publice cu valoare mai mare de 100.000 de euro“. Deocamdată, nu se aude nimic de astfel de măsuri în sprijinul mediului de afaceri.

În schimb, se pare că USL a „uitat“ să includă în programul de guvernare unele lucruri nu tocmai populare. Noul ministru al sănătăţii, Vasile Cepoi, de pildă, declara în prima săptămână de mandat că, din 2013, am putea asista la o majorare, până la nivelul de 13%, a contribuţiei de asigurări de sănătate, în scopul îmbunătăţirii serviciilor oferite de sistemul sanitar.

Salariile bugetarilor – cresc sau scad?

Asta în timp ce alte promisiuni din vremea opoziţiei au luat altă formă la guvernare. Reîntregirea salariilor bugetarilor, de exemplu, se amână pentru decembrie, „dacă o vor permite condiţiile bugetare“. Până atunci, angajaţii statului se vor mulţumi cu o creştere anemică, de 8%. Destul de ciudat, având în vedere că fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu afirma, la începutul lunii mai, că sunt bani pentru creşterea lefurilor. „Există toate premisele pentru ca salariile să fie reîntregite începând din luna iunie“, spunea el.

Mai mult, pe lângă majorarea în două etape (ultima fiind sub semnul întrebării), Ponta le-a pregătit bugetarilor o surpriză începând din 2013: o aşa-zisă „taxă de solidaritate“ de 16% pentru angajaţii publici cu venituri de peste 4.500 de lei, de fapt o creştere a impozitului pentru această categorie doar pentru cota din venit care trece de 1.000 de euro). Ar urma să fie afectaţi aproape 100.000 de salariaţi, marea lor majoritate din justiţie, armată şi ordine publică, servicii speciale. Asta pentru că premierul s-a răzgândit în privinţa profesorilor universitari, pe care a decis să-i scutească de respectiva taxă.

Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici consideră taxa lui Ponta „discriminatorie“, iar liderul PNL Crin Antonescu s-a arătat deranjat de faptul că iniţiativa nu a fost discutată în cadrul USL. „Nu am crezut niciodată că mărirea unor impozite este de natură să rezolve ceva. Taxa de solidaritate excede înţelegerea noastră pe formula fiscală, şi din punctul ăsta de vedere, dacă nu sunt argumente foarte concrete, eu, unul, nu o susţin“, a spus Antonescu.

Depolitizare politică

Noul cabinet a dat-o în bară şi cu depolitizarea. Dacă pe când se aflau în băncile opoziţiei promiteau că vor depolitiza instituţiile publice, doar miniştrii şi secretarii de stat urmând să mai fie numiţi şi sprijiniţi politic, lucrurile s-au schimbat radical imediat după obţinerea votului de încredere al Parlamentului. În prima şedinţă a cabinetului, Victor Ponta a decis înlocuirea din funcţie a tuturor prefecţilor şi subprefecţilor, pe motiv că aceştia trebuie să reprezinte Guvernul în teritoriu. Au fost înlocuiţi, apoi, şefii Poliţiei, Jandarmeriei şi penitenciarelor, preşedinţii, vicepreşedinţii ori directorii CNPAS, Administraţiei Fondului pentru Mediu, ANPC, ANRP, ANSVSPA, ANRE, ANOFM, AVAS, Autorităţii Rutiere Române, Gărzii de Mediu, dar şi şefii unor „deconcentrate“.

Iar cei numiţi în funcţiile rămase libere au, în cele mai multe cazuri, legături strânse şi transparente cu noii guvernanţi. Claudiu Preoteasa, de exemplu, desemnat vicepreşedinte al Administraţiei pentru Fondul de Mediu, este finul lui Ponta. Fostul deputat PSD de Vrancea George Băeşu a fost numit preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprie­tăţilor, iar noul preşedinte al AVAS este Marius Lucian Obreja, şeful PNL Covasna.

Nu în ultimul rând, după ce ani buni s-au plâns de incompetenţa şi lipsa de onestitate a reprezentanţilor fostei guvernări, cabinetul Ponta a reuşit să iasă în evidenţă, în primele 30 de zile, prin numirea mai multor miniştri incompatibili, cu un nivel de pregătire cel puţin discutabil ori suspecţi de comiterea unor ilegalităţi. Fostul senator PSD Ion Moraru, numit secretar general al Guvernului, este cercetat penal pentru falsificare de documente. În timp ce noul director al Romgaz, Corin Emil Cîndrea, este urmărit penal pentru complot şi subminarea economiei naţionale în afacerea InterAgro.


Share on Facebook
Share on Twitter
Share on Google Plus
Share on Linkedin


Duo_best_gaz

Din aceeaşi categorie:



















































































Ştiri Actuale on Linkedin
Ştiri Actuale on Twitter
 on Google Plus
Ştiri Actuale on Facebook





































Top articole




ISSN–L 2344 – 3006, ISSN 2344 – 3006
Actualizat la 2 februarie 2023
Autentificare
stiriactuale.ro