Luni, pe 6 august, România va achita prima rată în valoare de 671 de milioane de euro din împrumutul total de peste 10 miliarde de euro contractat în 2009 de la Fondul Monetar Internaţional. Până în 2016, BNR va rambursa 13,5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 700 de euro pe cap locuitor.
În afară de dobândă, banca centrală va achita cu un miliard de euro în plus, rezultaţi din cursul nefavorabil euro/DST (Drept Special de Tragere). La ora contractării creditului de la FMI, acesta era considerat ca o „plasă de siguranţă “, România fiind de abia la începutul ciclului de recesiune economică. Ulterior, când economia naţională a fost aproape de colaps, acest împrumut a devenit „colac de salvare “. Rata scadentă luni este doar prima din acest an. Mai urmează încă una la fel de mare pe 6 noiembrie, urmată de alta pe 21 decembrie. Însă BNR va plăti considerabil mai mult decât a contractat.
Principalul motiv este faptul că drepturile speciale de tragere, moneda internă a FMI, s-au apreciat cu peste 8% în ultimii 3 ani. La valoarea actuală, BNR va plăti cu un miliard de euro mai mult decât a împrumutat între 2009 şi 2011, doar din diferenţa de curs, fără a lua în calcul dobânda. Dacă se adaugă şi dobânzile de 577 de milioane de euro, rezultă că până în 2016, banca centrală are de plătit Fondului Monetar 13,5 miliarde de euro. Grosul plăţilor se va face anul viitor şi în 2014. Aproape 10 miliarde de euro va rambursa BNR în 2013 şi 2014, câte 5 miliarde în fiecare an. Actualul acord cu Fondul Monetar Internaţional, de 3,5 miliarde de euro, este de tip preventiv, iar România nu a făcut până acum nicio tragere, aşadar nu are ce să înapoieze FMI.
(1).jpg)
.jpg)
