Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pot fi renegociate, dar schimbările nu se pot face pe criterii politice, ci din perspectiva angajării de noi credite preferenţiale, pentru mai multe proiecte, sau pentru investiţii în surse alternative de energie, a explicat la Interviurile PRESShub europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan, co-raportor al Parlamentului European pe modificarea legislatiei privind Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, scrie PressHub.
Schimbările pentru fiecare ţară se pot face pentru că Parlamentul European şi Comisia Europeană negociază în acest moment modificarea legislaţiei europene privind Mecanismul European de Redresare şi Rezilienţă, pentru a facilita finanţarea proiectelor în domeniul energetic.
„Mecanismul European de Redresare şi Rezilienţă, de aproximativ 700 de miliarde de euro, este format jumătate din fonduri nerambursabile, iar jumătate din fonduri sunt credite în condiţii avantajoase.
Toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene şi-au anunţat intenţia de a accesa toate fondurile nerambursabile ce li se cuvin. Sunt bani pe care îi pot folosi pentru investiţii, pe care nu trebuie să îi dea înapoi niciodată.
Unele state membre au anunţat intenţia de a folosi şi toate creditele ce le stau la dispoziţie, datorită condiţiilor avantajoase. Inclusiv România. Alte state membre nu au accesat până acum creditele cele ce li se cuvin sau le-au accesat doar într-o măsură mică, fiindcă mai ales economiile puternice se puteau finanţa singure în condiţii similare de pe pieţele financiare”, a menţionat Siegfried Mureşan.
Nu acelaşi lucru este valabil şi pentru România, căci creditele de la Comisia Europeană sunt mult mai ieftine decât ceea ce poate obţine ţara de pe pieţele financiare dacă merge singură.
„Astfel că în momentul de faţă, aproximativ 220 de miliarde de euro din cele 700 de miliarde de euro sunt credite despre care statele membre au notificat Comisia Europeană că nu mai doresc să le acceseze.
Ca atare, prima propunere a modificării Mecanismului European de Redresare şi Rezilienţă va fi următoarea: după intrarea în vigoare a amendamentelor la legislaţia europeană, toate guvernele statelor membre vor avea doar 30 de zile la dispoziţie pentru a notifica Comisia Europeană dacă doresc să acceseze creditele ce li se cuvin sau nu.
La 30 de zile după intrarea în vigoare a acestei legislaţii, probabil la finalul anului, vom şti dacă statele membre îşi vor accesa creditele sau nu şi dacă avem o parte din cele 220 de miliarde de euro la dispoziţie.
Eu estimez că statele vor accesa o parte dintre aceste credite, fiindcă condiţiile de finanţare individuale s-au înrăutăţit, totuşi, pe durata acestui an, căci ratele de dobândă au crescut. Deci creditele de la Comisia Europeană au devenit şi mai atractive.
Cred că statele membre le vor accesa într-o anumită măsură, dar nu pe toate.
Evaluarea mea este că vor rămâne aproximativ 100 de miliarde de euro.
Regula va fi că aceşti bani vor putea fi puşi la dispoziţie drept credite în condiţii avantajoase pentru statele ce doresc să acceseze aceste credite”, a precizat Siegfried Mureşan, la Interviurile PRESShub.
Creditele rămase vor putea fi accesate de România, suplimentar faţă de ce s-a angajat în actualul PNRR. Potrivit europarlamentarului, Bucureştiul va putea lua credite suplimentare în condiţii avantajoase pentru investiţii în domeniul energetic.
Încă un miliard suplimentar pentru România. Fără să îi mai dăm înapoi
„Comisia Europeană a propus în plus încă 20 de miliarde de euro, pe lângă aceste credite, din care României îi va reveni aproximativ 1 miliard de euro. Fonduri sunt nerambursabile. Deci, pentru România, această modificare a mecanismului va aduce aproximativ 1 miliard de euro fonduri nerambursabile, pentru investiţii în în domeniul energetic”, a menţionat Siefried Mureşan.
Dar, atenţie, PNRR nu se poate modifica în sens politic, aşa cum susţine de un an de zile PSD, ci doar în condiţiile foarte limitate şi stricte
„Legislaţia europeană prevede ca toate proiectele finanţate şi implementate din PNRR să se finalizeze până la 31 decembrie 2026. După această dată, Comisia Europeană nu va mai avea bază legală pentru a ne deconta lucrări.
Ca atare, ne aflăm sub o mare presiune a timpului. În toate statele membre ale Uniunii Europene, investiţiile trebuie începute până la finalul anului 2023 şi încheiate până la finalul anului 2026. Timpul este scurt, suma de absorbit este mare, aşa încât prioritatea în România, dar şi în toate celelalte state membre, trebuie să fie implementarea”, a explicat Siegfried Mureşan
Comisia europeană e clară: fără modificări din motive politice
Renegocierea şi modificarea trebuie să fie o excepţie, nu regula, a menţionat europarlamentarul PNL.
„Modificările se pot face doar atunci când se justifică, aşa cum e această cauză obiectivă, un război la frontiera noastră, care necesită să reacţionăm în domeniul energetic, să reducem dependenţa de Rusia, să îmbunătăţim eficienţa energetică pentru a consuma mai puţină energie, pentru a reduce poluarea facturilor şi aşa mai departe.
Astfel de modificări sunt posibile.
Dar nu şi modificări cu caracter politic, căci sunt explicit excluse. Vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil, comisarul Valdis Lombropschis din Letonia, mi-a confirmat mie în mai multe dialoguri publice pe care le-am avut în Parlamentul European că cererile de modificări trebuie să se bazeze pe cauze obiective. Războiul este o cauză obiectivă sau pe anumite concluzii din implementare”, a insistat co-raportorul al Parlamentului European al Parlamentului European pe modificarea legislatiei privind Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, în discuţia cu PRESShub.
Totuşi, dacă pe parcursul implementării PNRR, reiese că în anumite domenii este nevoie de mai multe fonduri sau în altele nu pot fi cheltuite la timp, atunci se poate cere o realocare, însă nu la începutul implementării, cum au cerut-o unii unii miniştri.
„De altfel, de aceea nici nu aţi văzut nimic, nici un rezultat al acestei dorinţe de renegociere pe criterii politice, fiindcă nu se poate face.
Modelarea PNRR-ului pentru a introduce investiţii în domeniul energetic, da. Modificări politice? Nu.
În plus, cu cât discutăm mai mult despre modificări la toate capitolele, cu atât PNRR-ul devine mai mult o ţintă mişcătoare şi riscăm să o ratăm, mai ales sub presiunea timpului.
Recomandarea mea este implementare şi introducerea în PNRR, mai ales la mari proiecte, doar a proiectelor despre care ştim că pot fi finalizate până la finalul anului 2026. Dacă nu, riscăm să nu le avem decontate”, a menţionat Siegdfried Mureşan.
De aceea, potrivit europarlamentarului, la autostrăzi s-au introdus cele care sunt mai simplu de construit, cum este autostrada A7, din zona de câmpie.
