ANI mitraliaza la foc continuu primarii in functie

În luna iulie, ANI a constatat stare de incompatibilitate pentru 51 de primari şi un vicepreşedinte de Consiliul Judeţean. 40 dintre aceştia au fost “mitraliaţi” numai în data de 3 iulie, numită deja în „folclorul” aleşilor locali drept „miercurea neagră”. La ora actuală trei preşedinţi de Consiliu Judeţean şi 89 de primari sunt sub stare de incompatibilitate; dintre cei 89 primari, şapte sunt declaraţi definitiv incompatibili fie din cauză că nu au atacat în justiţie deciziile ANI, fie le-au atacat şi au pierdut în instantă.

Suntem în faţa celei mai de amploare ofensive a ANI împotriva aleşilor locali. Cei mai mulţi sunt declaraţi incompatibili din cauza unei anomalii a Legii 161/2003. Concret, cei în cauză sunt acuzaţi că reprezintă primăria în diverse societăţi comerciale arondate primăriilor. Din punct de vedere logic, este normal ca un primar sau consilier local să reprezinte unitatea administrativă într-o societate comercială care legături comerciale cu primăria, de exemplu societatea care se ocupă de curăţenie, apă sau alte sevicii. Este exact ceea ce se întâmplă la nivel de ministere, unde oficiali ai ministerelor sunt trimişi în CA ale unităţilor economice subordonate, gee Hidroelectrica, Nuclearelectirca ş.m.a. Numai că la nivelul aleşilor locali nu s-au făcut din timp modificările necesare la Legea 161/2003.

Deloc întâmplător, cei mai mulţi primari luaţi în vizorul ANI sunt din PSD şi PNL. Dintre puţinii primari din PDL găsiţi incompatibili – dar atenţie, nu în acest an – coincidenţă, este vorba de primari care în diferite perioade s-au aflat în conflict cu mai marii din partid.

O mare parte dintre edilii de pe „lista neagră” au fost găsiţi incompatibili pentru perioada dinaintea acestui mandat, adică ANI a constatat situaţii de incompatibilitate pentru anii 2008, 2009, 2010 şi 2011. Este în special cazul primarilor PSD şi PNL – aproximativ 20, din judeţul Constanţa, victime ale „miercurei negre”. Aici se impune o întrebare: de ce abia acum a intrat ANI pe fir? Totul pare cusut cu aţă albă. Mai sunt şi prin alte locuri din ţară situaţii similare, adică ANI se ocupă de primari care în acest moment nu mai sunt în stare de incompatibilitate. Dacă ANI i-ar fi depistat în perioada 2010-mai 2012, nu ar fi existat suspiciuni. Dar aşa, suspiciunile sunt la ordinea zilei.

Situaţia creată – suntem convinşi că ANI va continua să mai depisteze primari „cu probleme” şi în perioada imediat următoare – a general deja un conflict între vicepremierul Liviu Dragnea şi oficialii ANI. Aleşii locali solicită conducerilor PSD şi PNL să modifice legislaţia, dar un prim draft al unor modificări nu a fost agreat de ministru de justiţie, Robert Cazanciuc.

Pentru posturile de primar care se vor vacanta din cauza ANI, alegeri anticipate estimăm că se vor desfăşura în perioada februarie-aprilie 2014, poate mai târziu în unele situaţii. Marea noutate a acestor alegeri anticipate o reprezintă faptul – informaţie confirmată oficial pentru Cotidianul.ro de către Autoritatea Electorală Permanentă – că vor putea candida şi reprezentanţi ai formaţiunilor politice nou apărute şi care nu existau la data când au avut loc alegerile locale, adică 10 iunie 2012. Acest element face ca semnele de întrebare şi suspiciunile legate de ofensiva ANI să se înmulţească.

ANI inclusă în strategia „Băsescu”?

Se ştie, formaţiunea politică năşită de Traian Băsescu, Partidul Mişcarea Populară – preşedintele s-a implicat pe faţă şi a declarat că o va prelua după încetarea mandatului de la Palatul Cotroceni – va avea primul „examen” cu ocazia alegerilor pentru Parlamentul European, alegeri care vor avea loc în luna mai 2014. Pentru a maximiza şansele PMP laboratoarele de la Cotroceni (şi nu numai de aici) lucrează cu motoarele în plin. Până acum au fost estimate două elemente ale strategiei: racolarea de parlamentari şi organizarea (de către Traian Băsescu) unui referendum. Deloc întâmplător, liderul interimar al PMP este Eugen Tomac, deputat pentru diaspora şi care este responsabil cu voturile din Republica Moldova. Numai că nu este suficient. Pentru a strânge voturi este nevoie de primari. Iar PMP îşi poate face rost de primari prin trei modalităţi: sistemul „Argeş” (primari excluşi de formă de PDL care nu-şi pierd mandatul şi se vor înrola în PMP), sistemul „Pinalty” (primari aflaţi pe hârtie sub alte culori politice, dar care vor lucra pentru PMP) şi primari obţinuţi prin alegeri anticipate. Şi aici vine marele rol al celor de la ANI, care după cum se vede are misiunea de a „vacanta” cât mai multe primării. Se mizează în situaţia alegerilor locale anticipate pe un aparat de propagandă foarte bine pus la punct şi pe eventuale acumulări de nemulţumiri ale populaţiei faţă de reprezentanţii actualei puteri.

Situaţia incompatibilităţilor

Preşedinţi de consilii judeţene

Nicuşor Constantinescu (PSD) – Constanţa (contestaţie în justiţie pe rol), Mircea Moloţ (PNL) – Hunedoara (idem), Aristotel Căncescu (PNL) – Braşov (idem);

Vicepreşedinte consiliu judeţean: Nagy Iosif (UDMR) – Covasta (perioada de contestare).

Primari cu decizie definitivă

Marian Tudorică (PSD) – Troianul (Teleorman)

Florin Caraveţeanu (PDL) – Răcari (Dâmboviţa)

Vasile Delicoti (PDL) – Poarta Albă (Constanţa)

Minel Siteavu (PSD) – Crângu (Teleorman)

Petre Dinu (PDL) – Glodeni (Dâmboviţa)

Constantin Gherghe (Ex PDL, independent) – Drobeta Turnu Severin)

Marton Laszlo (UDMR) – Ciumani (Harghita)

Primari aflaţi în proces cu ANI: 40

Primari aflaţi în termenul de contestare: 42

Primari care au câştigat în justiţie contra ANI