Două boli care nu au simptome clare în stadiile incipiente omoară anual peste 4.000 de femei în România. Cancerul de col uterin şi cancerul de sân sunt afecţiunile cu care sunt diagnosticate tot mai multe românce, dar a căror apariţie şi dezvoltare poate fi prevenită prin prezentarea periodică la un control ginecologic şi testarea Babeş-Papanicolau. „Prevenţia reprezintă, de fapt, totalitatea testelor pe care le facem cu scopul de a diagnostica leziuni precanceroase. Deci, când nu este un cancer invaziv şi când tratamentul este simplu şi eficient în 100% din cazuri”, a explicat pentru gândul, Gică Nicolae, medic specialist obstretică-ginecologie în cadrul Spitalului Filantropia.

În cazul cancerului de col uterin, ţara noastră se situează pe primul loc în Europa în topul deceselor, potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. În anul 2012, incidenţa cancerului de col uterin a atins o rată de 28,7 cazuri la 100.000 de femei, iar rata de mortalitate a fost de 10,8 decese la 100.000 de femei, de 3 ori mai mare decât media europeană. Unde apare problema? Un studiu recent al Institutului Naţional de Medicină Sanitară publicat într-o revistă de specialitate, arăta că doar 15-20% dintre femeile din România se prezintă la medicul ginecolog pentru o consultaţie de rutină, dintre care, femeile din mediul rural fac vizite la cabinetul ginecologic în proporţii tot mai mici, ajungând până la procentul de 0,5%

Cancerul de sân şi cancerul de col uterin sunt principalele două cauze ale deceselor în rândul femeilor din România. În perioada 2012-2014, în ţara noastră, s-au înregistrat la medicul de familie 19.707 cazuri de cancer de sân şi 9.657 de cazuri de cancer de col uterin, potrivit datelor furnizate de Ministerul Sănătăţii. Dintre acestea, 9.893, respectiv 5.038 s-au soldat, în final, cu decesul pacientei bolnave. În cele mai multe dintre cazuri este vorba despre paciente aflate la vârsta fertilă, cel mai important interval, potrivit specialiştilor, fiind cuprins între 45 şi 55 de ani.

Paradoxul este că 90% dintre aceste decese puteau fi prevenite printr-un simplu control ginecologic făcut periodic. Potrivit medicilor specialişti, în cazul cancerului de col uterin, prevenţia este simplă şi facil de realizat, prin intermediul testării Babeş-Papanicolau, realizată periodic de către toate femeile care şi-au început viaţa sexuală, alături de măsurile minime de igienă intimă şi sexuală.

Problema apare atunci când aruncăm un ochi asupra statisticilor. Un studiu recent al Institutului Naţional de Medicină Sanitară publicat într-o revistă de  specialitate, arăta că doar 15-20% dintre femeile din România se prezintă la medicul ginecolog pentru o consultaţie de rutină. Dintre acestea, majoritatea provin din mediul urban, în mediul rural înregistrându-se procente extrem de mici, de până la 0,5%. De cele mai multe ori, româncele ajung la medicul ginecolog atunci când au o problemă, nu pentru controale de rutină, după cum susţine şi medicul Gică Nicolae.

De aceea, de cele mai multe ori, cancerul este deja instalat şi trebuie tratat prin metode care ajung, de cele mai multe ori, să fie cele radicale – îndepărtarea în întregime a sânului sau a uterului, în funcţie de localizarea celulelor canceroase. Aceste cazuri ajung să fie tratate la institutele oncologice din ţară.

Cancerul de col uterin şi cancerul de sân pot fi prevenite

În cazul cancerului de col uterin, testul Babeş-Papanicolau rămâne cea mai eficientă metodă de prevenţie, având în vedere că în acest fel pot fi identificate celulele în stare precanceroasă, atunci când pot fi tratate astfel încât funcţiile reproductive şi hormonale ale femeilor să nu fie afectate.

În cazurile grave, când se pune în discuţie afectarea acestor funcţii, medicii discută cu pacientele pentru a ajunge la soluţia cel mai puţin radicală pentru pacientă. „În alte cazuri, este nevoie de o intervenţie un pic mai avansată, dar oricum, în stadiile precanceroase, tratamentul, care poate ajunge până la ablaţia uterului, şansele de supravieţuire sunt de 100%. Deciziile se iau în funcţie de vârsta pacientei, de dorinţa de a procrea şi, nu în ultimul rând, în funcţie de rezultatul citologic, adică ce tipuri de celule vizualizăm”, spune medicul.

Situaţia se schimbă în cazul cancerului de sân. Acesta nu poate fi depistat printr-o metodă de similară cu cea folosită în cazul cancerului de col uterin. Pe lângă clasica palpare, pe care o poate face femeia chiar acasă, cancerul de sân se diagnostichează în stadiile incipiente prin mamografii, adică radiografii făcute la nivelul sânului prin intermediul cărora pot fi identificate leziunile.

De aceea, mamografia reprezintă o metodă prin care diagnosticul de cancer de sân se pune precoce, adică atunci când nu poate fi diagnosticat la un consult ginecologic şi nu pot ridica suspiciunea nici măcar pacientei care îşi face autopalparea sânilor acasă. Supravieţuirea şi tratamentul în cazul tumorilor în stare incipientă dau cifre diferite faţă de cazul în care tumora este deja într-un stadiu avansat şi, foarte probabil, a invadat şi alte zone din vecinătatea sânului. Cel mai adesea, cancerul de sân se transmite ganglionilor axilari.

Tumora de la nivelul sânului nu este la fel de agresivă precum cea de la nivelul colului uterin. Aceasta din urmă afectează şi alte organe, precum ureterele care fac legătura între rinichi şi vezica urinară. Deci, cancerul de col uterin netratat la timp poate dăuna întregului organism. Mai mult decât atât, tumora de la nivelul colului este chimiorezistentă. Potrivit medicilor, ea răspunde la radioterapie, însă nu este sensibilă la chimioterapice.

De ce nu merg româncele la controlul ginecologic?

Campaniile de informare au existat şi totuşi, româncele nu se prezintă la medicul ginecolog nici măcar o dată pe an, aşa cum ar fi normal. Din studiul realizat de Institutul Naţional de Medicină Sanitară, pentru realizarea căruia au fost chestionate femei din mediul rural, reiese că 45% dintre ele ştiau ce înseamnă un test Papanicolau, în timp ce 52% dintre ele cunoşteau câteva simptome ale bolilor ginecologice.

„Probabil pentru că la noi, fiind o ţară postcomunistă, s-a păstrat această pudoare. Bineînţeles că pacientele care au această pudoare sunt şi puţin informate în ceea ce priveşte patologia genitală. Eu cred că situaţia se datorează în principal şi populaţiei din România care are încă în mare parte provenienţă din mediul rural, unde educaţia sanitară, din păcate, este deficitară. Bineînţeles că şi lipsa banilor contribuie foarte mult la educaţie”, explică medicul ginecolog Gică Nicolae.

Lipsa banilor nu ar trebui să fie, însă o piedică în faţa deplasării femeii la controlul ginecologic. Specialiştii susţin că un bilet de trimitere de la medicul de familie le asigură gratuit consultaţia ginecologică de rutină.

„Femeile trebuie să ştie că, chiar dacă au o situaţie financiară precară, ele îşi pot face aceste consultaţii de rutină gratuit. Atât la stat, bineînţeles, prezentând un bilet de trimitere de la medicul de familie, cât şi la privat. Majoritatea centrelor medicale private din România au şi contracte cu CNAS şi oferă consultaţii pacientelor care se prezintă cu trimitere de la medicul de familie. Ele nu mai plătesc bani în plus pentru consultaţiile de rutină, nu vorbim despre alte investigaţii care se impun sau alte teste”, explică medicul.

În ceea ce priveşte informarea, medicii susţin că aceasta ar putea fi îmbunătăţită. Mai mult, ei susţin că un test Papanicolau poate fi recoltat facil şi de un medic generalist, de familie. Totul depinde de disponibilitatea sistemului de a asigura condiţiile necesare medicilior de familie pentru desfăşurarea unor astfel de teste premergătoare trimiterii pacientei la un specialist.

Virusul HPV, principalul vinovat pentru cancerul de col uterin

În majoritatea cazurilor, cancerul de col uterin este provocat de infecţia cu virusul papiloma uman sau virusul HPV, care se transmite pe cale sexuală. Pericolul infectării cu acest virus este cu atât mai mare cu cât creşte numărul partenerilor sexuali, iar folosirea prezervativului este cea mai importantă metodă de protecţie. În ceea ce priveşte virusul instalat în organism, acesta poate conduce la apariţia celulelor canceroase în funcţie de capacitatea organismului femeii purtătoare de a lupta împotriva sa.

Există şi un vaccin care protejează împotriva infectării cu virusul HPV, însă acesta trebuie făcut la vârste tinere, de preferat înaintea începerii vieţii sexuale sau imediat după. În cazul acestui vaccin protecţia dată pentru virusul papiloma uman nu este 100%.

Medicul Laurenţiu Simion aminteşte despre campania naţională care prevedea vaccinarea obligatorie a tuturor fetiţelor de o anumită vârstă împotriva virusului HPV. „În urmă cu câţiva ani a fost un întreg scandal. A fost o iniţiativă a Ministerului Sănătăţii de a se vaccina obligatoriu fetiţele de o anumită vârstă, cred că în ciclul gimnazial. Părinţii nu au fost de acord. A fost o întreagă campanie. Dacă e bună vaccinarea, dacă protejează, dacă nu protejează. Programul a fost abandonat şi au rămas o mulţime de vaccinuri. Vaccinurile se găsesc pe piaţă şi se pot face, dar e de dorit ca părintele respectiv să ceară părerea medicului de familie”, explică medicul.

De la contactarea virusului HPV şi până la dezvoltarea cancerului trece o perioadă destul de mare de timp. „De obicei, de la infecţia cu HPV până la cancer, se consideră că trec cam 10 ani. Deci, este un interval lung în care celulele trec prin nişte stări de displazie care se agravează treptat. De cele mai multe ori, aceste infecţii cu HPV, prin imunitatea e care o are pacienta, se vindecă. 9 din 10 paciente se vindecă spontan. Celelalte fac o progresie către cancer a leziunilor pe care le au”, a explicat medicul ginecolog Gică Nicolae.

Controalele periodice de la vârste tinere: salvarea româncelor de la moarte

Cancerul se dezvoltă la orice vârstă şi, potrivit medicilor, în ultimii ani apare de la vârste tot mai tinere, atât în ceea ce priveşte sânul, cât şi colul uterin. Cele mai tinere paciente dezvoltă cancer de sân începând chiar de la 18 – 19 ani. Medicul oncolog Laurenţiu Simion a explicat că în cazul cancerului, cu cât pacientul este mai tânăr, cu atât boala evoluează mai repede. „Cu cât pacientul este mai tânăr, cu atât viteza de refacere a ţesuturilor, de creştere a celulelor, este mai mare. În momentul în care ajunge la 90 de ani şi îi ia două săptămâni să se vindece o zgârietură la un deget şi celulele tumorale cresc şi ele mai încet, se dezvoltă mai încet”, explică medicul.

Tot în ceea ce priveşte în special femeile tinere, poate apărea o piedică psihologică în momentul în care tratamentul pentru cancerul la sân, spre exemplu, se poate reduce la mastectomie, adică la îndepărtarea sânului.

În situaţia cancerului de col uterin, cea mai mare problemă care poate apărea în urma intervenţiei chirurgicale este eliminarea uterului şi, implicit, pierderea oricărei şanse a femeii de a mai avea copii. Totuşi, ea îşi poate păstra posibilitatea de a avea viaţă sexuală. Medicul chirurg oncolog a explicat că femeile care rămân fără uter şi fără posibilitatea lubrifierii naturale a vaginului, pot apela la soluţia lubrifierii artificiale, cu produsele care se găsesc la farmacii sau supermarketuri, astfel încât să-şi continue viaţa sexuală.

Pentru a evita aceste situaţii, femeile sunt sfătuite ca „Ori de câte ori apare o problemă de sănătate să se prezinte la medic, să nu aştepte să treacă de la sine. Uneori va trece, alteori nu. Nu îţi poţi asuma riscul acesta. Apoi, măsurile corecte de igienă, măsurile de igienă a vieţii sexuale, atenţie la parteneri, folosirea prezervativului de câte ori e necesar, vaccinările trebuie făcute”, după cum concluzionează medicul Laurenţiu Simion.      

C