Directorul executiv al "Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet" (APTI), Bogdan Manolea are cinci obiecţii majore faţă de Tratatul global ACTA, cea mai importantă fiind legată de intruziunea în viaţa privată sub pretextul combaterii pirateriei pe Internet.Cele cinci obiecţii majore în opinia specialistului Bogdan Manolea privesc următoarele aspecte:
• cetăţenii ar putea să fie monitorizaţi dacă se implementează ACTA,
• cooperarea care va apărea între ISP-işti şi proprietarii drepturilor de proprietate intelectuală,
• bariera în calea inovaţiei,
• prevederile vagi ale tratatului
• secretomania existentă în jurul redactării sale.
Ce se întâmplă cu cei care descarcă ilegal de pe Internet filme sau muzică în scop personal
"Pe segmentul ăsta nu apare nimic în plus", a declarat Manolea, care atrage totuşi atenţia asupra faptului că tratatul nu defineşte clar ce înseamnă încălcarea dreptului de autor la scară comercială.
"S-ar putea tu ca utilizator să nu păţeşti nimic, dar un site care nu face altceva decât să indexeze torenţi să fie încadrat la această categorie, chiar dacă el nu face profit. Dacă citim textul în mod corect, pentru utilizatorul individual nu ar trebui să se schimbe ceva", susţine directorul executiv APTI.
Potrivit acestuia, în toate documentele internaţionale trebuie să se facă o distincţie între utilizatorul care foloseşte ce a piratat în scop personal şi cel care le foloseşte în scop comercial.
După implementarea ACTA vor putea exista acorduri private între furnizorul de servicii de internet (ISP) şi proprietarul de drepturi de proprietate intelectuală, fără a mai fi nevoiţi să meargă la instanţa de judecată pentru a afla cine este în spatele unui IP.
"Titularul de drepturi de autor ar putea avea acces la datele personale ale utilizatorului respectiv. Adică în loc să meargă în instanţă să obţină aceste date, ar putea să le obţină direct de la furnizorul de servicii de internet printr-o colaborare", a subliniat Bogdan Manolea. El a explicat că în momentul de faţă titularul dreptului de proprietate intelectuală are două căi pe care le poate folosi împotriva "piraţilor": pe cale civilă sau pe cale penală. În ambele situaţii este nevoie de filtrul procurorului sau al instanţei de judecată.
"Pentru ca furnizorul de Internet să identifice în mod exact cine descarcă un anumit material el trebuie să se uite în fiecare material trimis de tine. A te uita în fiecare pachet de informaţii înseamnă intruziune în viaţa privată pentru că practic el îţi monitorizează tot traficul", a declarat pentru gândul directorul executiv al APTI.
Directorul Executiv al ATI a prognozat că după implementarea ACTA pirateria pe Internet nu va scădea. El susţine că nu se poate vorbi despre cenzura Internetului în cazul ACTA, fiind vorba despre "o exagerare". "În România avem trei legi care cer ISP-istului să blocheze site-uri, asta este cenzură", a dezvăluit specialistul.
