Unul dintre cele mai discutate privilegii ale sistemului juridic din România – prima de pensionare a judecătorilor CCR – ar putea fi pe cale de dispariţie. Proiectul legislativ depus de parlamentari propune tăierea bonusului de 180.000 de lei, echivalentul a peste 35.000 de euro, acordat la finalul mandatului.
Deşi măsura nu va avea efect retroactiv, semnalul politic este clar: epoca privilegiilor discrete începe să se clatine. Cei trei judecători care şi-au încheiat recent activitatea în cadrul Curţii Constituţionale îşi vor primi, totuşi, prima – dar nu dintr-o dată, ci eşalonat.
Iniţiatorii proiectului susţin că România nu-şi mai permite astfel de „recompense de castă”, în special într-un context în care presiunea publică împinge tot mai mult către reformă şi transparenţă. „Aceşti bani nu reflectă performanţa, ci o tradiţie a favorurilor tăcute pentru cei de sus”, spun voci din opoziţie.
În apărarea sistemului sare însă chiar vicepreşedintele CSM, Claudiu Constantin Sandu, care susţine că salariile şi pensiile magistraţilor sunt „departe de a fi exagerate”. El invocă cifre: între 2.000 şi 3.000 de euro lunar pentru mulţi procurori – venituri care nu plasează România pe primele locuri în UE.
De partea cealaltă, judecătorul CCR Csaba Astalosz a oferit o justificare neaşteptată: bonusurile de pensionare ar reflecta nu doar munca depusă, ci şi interdicţiile impuse pe durata mandatului. „La fel se întâmplă şi la CEDO, în Parlamentul European şi în Comisia Europeană”, a explicat el.
Totuşi, în rândul cetăţenilor şi chiar în mediul politic, răbdarea pare să se apropie de limită. Criticile lui Nicuşor Dan vin să completeze o listă tot mai lungă de reacţii publice care cer limitarea privilegiilor „specialilor”.
Dacă proiectul va fi votat, judecătorii care vin după actuala garnitură ar putea spune adio „pensiei cu bonus”. Iar asta ar putea fi doar începutul unui val mai larg de reforme în zona marilor funcţii publice.
