Marea majoritate a populaţiei, care are dificultăţi în returnarea creditelor, este hărţuită sistematic de către angajaţii băncilor creditoare sau ai firmelor de recuperare creanţe ca să-şi returneze împrumuturile. Oamenii sunt sunaţi de câteva ori în fiecare zi, inclusiv sâmbătă şi duminica, la adresa lor proferându-se tot felul de ameninţări. Adesea li se telefonează şi rudelor ori vecinilor, în acest mod creându-se asupra datornicilor presiuni suplimentare.

Debitorii nu ştiu faptul că hărţuielile la care sunt supuşi se situează dincolo de Codul penal al României, motiv din care pot cere în instanţă inclusiv daune morale-interese dacă au suferit prejudicii de această natură. La fel cum nu ştiu nici angajaţii care lucrează în sistem call-center şi practică asemenea metode, că nu sunt acoperiţi în faţa legii de cine ştie ce contracte semnate cu angajatorul, care îi instigă la comiterea de infracţiuni.

Cei ce lucrează la call-center pot ajunge la puşcărie

Pe lângă faptul că debitorii care sunt hărţuiţi sistematic de către creditori se pot adresa comisariatelor de Protecţie a Consumatorilor, şi noul Cod penal îi protejează împotriva unor astfel de abuzuri. În niciun contract de credit sau alte angajamente de plată nu există vreo prevedere potrivit căreia debitorul să-i permită creditorului, fie că este instituţie bancară, firmă de recuperare creanţe sau chiar executor judecătoresc, să-l şicaneze telefonic, în mod sistematic, pentru plata datoriei. Cei care comit asemenea fapte sunt pasibili de sancţiuni, inclusiv cu privare de libertate. O plângere în acest sens se poate depune la Poliţie ori la Parchetul de pe lângă Judecătoria de reşedinţă.

Noul Cod penal
Art. 206. - (1) Fapta de a ameninţa o persoană cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, fără ca pedeapsa aplicată să poată depăşi sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea care a format obiectul ameninţării.
(2) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Art. 208. - (2) Efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care, prin frecvenţă sau conţinut, îi cauzează o temere unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.
(3) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Solicitarea despăgubirilor morale este scutită de taxă de timbru

Debitorii astfel şicanaţi, hărţuiţi şi ameninţaţi mai au la dispoziţie şi Codul civil al României, dacă au suferit vătămări morale, cererea de chemare în judecată a făptuitorului fiind scutită de taxa de timbru şi urmând a fi depusă la judecătoria din raza de domiciliu a persoanei prejudiciate.

Art. 252. - Orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiinţei umane, cum sunt viaţa, sănătatea, integritatea fizică şi psihică, demnitatea, intimitatea vieţii private, libertatea de conştiinţă, creaţia ştiinţifică, artistică, literară sau tehnică.

Art. 253. - (1) Persoana fizică ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost încălcate ori ameninţate poate cere oricând instanţei:
a) interzicerea săvârşirii faptei ilicite, dacă aceasta este iminentă;
b) încetarea încălcării şi interzicerea pentru viitor, dacă aceasta durează încă;
c) constatarea caracterului ilicit al faptei săvârşite, dacă tulburarea pe care a produs-o subzistă.
(4) De asemenea, persoana prejudiciată poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparaţie patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile.

Băncile şi recuperatorii sunt pasibili de instigare

Cum spuneam, angajaţii serviciilor call-center se află în mare eroare, atunci când consideră că angajatorul cu care au semnat un contract le garantează în vreun fel imunitate în faţa legii, atunci când comit fapte penale ori cauzează prejudicii morale celor pe care îi hărţuiesc. Fiindcă persoanele prejudiciate îi pot chema pe ei în judecată, în calitate de personae fizice, ca să nu fie nevoiţi să se judece cu băncile ori cu firmele de recuperare care i-au instigat la comiterea faptei. Desigur, dacă instanţele de judecată îi obligă în nume personal la despăgubiri morale, au posibilitatea de a se îndrepta ulterior împotriva angajatorului care le-a cerut să comită ilegalităţi. Însă procedura este foarte de greoaie, iar şansele de recuperare a pagubei de către angajat sunt extreme de reduse.

SURSA: ZiuaNews.ro