Printr-un comunicat de presă, Regele Mihai anunţă faptul că Prinţul Nicolae a fost exclus din Linia de Succesiune la Coroana României.
„În ziua de 1 august 2015, Majestatea SA Regele Mihai a semnat un document prin care a retras nepotului său, Nicolae, fiul Pricipesei Elena, titlul de Principe al României şi calificativul de „Alteţă Regală”, se arată în comunicatul de presă transmis de Biroul de Presă al Regelui Mihai.
Vestea a luat prin surprindere pe foarte multă lume, mai ales că Prinţul Nicolae avea o imagine destul de bună în România. Iată ce alte decizii dificile a avut de luat Regele Mihai de-a lungul carierei sale.
Pe 23 august 1944, Regele Mihai semnează un act prin care este demis şi apoi arestat primul ministru al României şi conducătorul statului, Ion Antonescu.
De asemenea, a cerut încetarea colaborării României cu Puterile Axei şi a început tratativele unui armistiţiu cu Aliaţii, precum şi colaborare militară cu Uniunea Sovietică. Aceste decizii au fost luate după mai multe consultări cu partidele politice şi oficiali europeni, potrivit adevarul.ro.
În vara lui 1945 s-a iscat un conflict între Guvern şi sovietici, dar şi între partidele istorice şi Casa Regală. Se cerea un guvern care să se poată ocupa de organizarea unor alegeri libere.
Primul ministru Petru Groza de atunci a refuzat să-şi dea demisia, iar Regele Mihai a refuzat să mai contrasemneze orice act al Guvernului. Pe 8 noiembrie 1945 a fost organizată cea mai mare manifestaţie pro-monarhistă, la care au participat tineri ţărănişti şi liberali, în Piaţa Palatului.
Comuniştii din Guvern au chemat muncitori pentru a dispersa mulţime, iar în urma acestor lupte au murit 11 persoane, iar foarte mulţi tineri au fost arestaţi. Din cauza acestor lupte sângeroase, Regele Mihai pune capăt grevei regale şi, la presiunea comuniştilor, numeşte doar doi miniştri de la PNŢ şi PNL.
Poate cel mai dificil moment al Regelui Mihai a fost pe 30 decembrie 1947. Prim-ministrul Petru Groza şi Gheorghe Gheorghiu-Dej i-au certul regelui să abdice şi să părăsească ţara. Cei doi i-au spus Regelui că palatul din şoseaua Kiseleff este înconjurat de forţe PCR, iar dacă va refuza vor fi confruntări sângeroase. Regele Mihai a abdicat şi a părăsit ţara.
Un alt moment dificil al Regelui Mihai a fost când a trebuit să se întoarcă în România. A încercat în 1990, însă regimul Iliescu nu i-a permis. A reuşit să facă o vizită în 1992, însă s-a întors cu adevărat în 1997, în timpul mandatului lui Emil Constantinescu. În 2000 a primit proprietatea Castelului de Săvârşin, din Arad, şi dreptul de a folosi Palatul Elisabeta din Bucureşti.
