În primăvara acestui an, în oraşul Boldeşti-Scăieni, aflat la doar 11km nord de Ploieşti, au fost dezvelite busturile poeţilor Mihai Eminescu&Veronica Micle, postate, în premieră naţională, pe acelaşi soclu. Cele două busturi, inclusiv portretul Luceafărului de pe frontispiciul Casei de cultură „Mihai Eminescu” din localitate, sunt opera unui mare patriot român, stabilit de peste 30 de ani în SUA: scriitorul şi artistul plastic Cristian Petru Bălan (78 de ani) , cunoscut, mai ales, prin vocea sa de la posturile de radio Vocea Americii şi Europa liberă, pe care le ascultam, pe „întuneric”, până în 1990.
Tot Cristian Petru Bălan a mai adus din State, la Boldeşti-Scăieni, tot în premieră pentru România, o idee inedită: un mulaj din cauciuc al Statuii Libertăţii din New York, folosit de un meşter local pentru realizarea unei copii în miniatură a celebrei statui americane. Nu din bronz, ci dintr-o combinaţie palmier cu fibră de sticlă, „căptuşită” cu beton. Statuia are 2,80m şi 6m împreună cu soclul. Costul lucrării: 14000lei, suportaţi din pensia sa de profesor.
Micuţul orăşel prahovean este, sau ar trebui să fie, cunoscut însă mai mult prin Falansterul de la Scăieni, “născut” aici acum 177 de ani, pe moşia lui Emanoil (Manolache) Bălăceanu din Boldeşti-Scăieni, la iniţiativa lui Theodor Diamant, exponent al socialismului utopic din România. Un experiment social interesant, care viza o lume armonioasă, pusă mai târziu în practică de regimul socialist/comunist, care s-a dovedit falimentar.
Născut în Moldova, la 1810, Theodor Diamant a studiat în Bucureşti, la faimosul Colegiu Sfântul Sava, unde i-a avut profesori pe Gheorghe Lazăr şi Eufrosin Poteca. A studiat apoi matematica la Munchen şi Paris, în capitala Franţei intrând în contact cu ideile socialismului utopic, promovate de Charles Fourier. Reîntos în ţară, Diamant organizează, în colaborare cu boierul Emanoil (Manolache) Bălăceanu, pe moşia acestuia din Boldeşti-Scăeni, în Prahova, ”Societatea agronomică şi manufacturieră” sau ”Colonia soţilor agronomi”, ce se dorea un model de societate perfectă, unde domneau munca şi folosinţa în comun a roadelor muncii, egalitatea între sexe, etnii şi clase sociale, armonia şi pacea. Diamant mai susţinea şi lichidarea analfabetismului, a superstiţiilor, dezrobirea ţiganilor, precum şi îmbinarea educaţiei copiilor cu munca productivă, începând de la vârsta de 4 ani.
Societatea utopică a lui Diamant nu preconiza schimbări politice de fond sau revoluţii religioase. Experimentul său a fost oprit de autorităţi după numai un an şi jumătate, ostile ideilor celor doi, ce păreau periculoase pentru ordinea socială şi politică existentă.
În 1841, o nouă propunere a lui Diamant de a organiza, în Moldova, ”colonii agricole-industriale”, a fost respinsă. În acelaşi an, Theodor Diamant, visătorul unei lumi ideale, în care oamenii să fie toţi egali şi fericiţi, se stingea din viaţă, la doar 31 de ani, bolnav de tuberculoză. Un an mai târziu murea şi tovarăşul său de visare utopică, Emanoil Bălăceanu, la fel de tânăr: doar 35 de ani. În semn de omagiu pentru Theodor Diamant , în Boldeşti-Scăieni s-a ridicat un impresionant monument.
În 1979, propaganda comunistă a elogiat acest experiment social, realizând filmul artistic ”Falansterul”, în regia lui Savel Stiopul, cu Liviu Ciulei şi Adrian Pintea întruchipându-l pe Theodor Diamant.
