Joia Mare, sărbătorită în ultima joi înainte de Paşte, aduce în fiecare an un amestec de solemnitate religioasă şi tradiţii păstrate din străbuni. Este o zi importantă pentru creştinii ortodocşi, marcată de ritualuri care pregătesc atât casa, cât şi sufletul pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului.
Din punct de vedere religios, Joia Mare aminteşte de mai multe evenimente majore: Cina cea de Taină, spălarea picioarelor apostolilor de către Iisus – un gest de smerenie şi iubire – dar şi trădarea Lui de către Iuda. Tot în această zi, credincioşii merg la biserică pentru a asculta cele 12 Evanghelii ale Patimilor.
Una dintre cele mai cunoscute şi iubite tradiţii este vopsirea ouălor, mai ales în roşu. Originea acestui obicei este legată de o legendă creştină: se spune că ouăle aşezate de Maica Domnului la crucea lui Iisus s-au înroşit de la sângele Mântuitorului. Astfel, oul roşu a devenit simbol al jertfei, dar şi al biruinţei vieţii asupra morţii.
O altă credinţă populară spune că ouăle vopsite în Joia Mare „nu se strică” şi păstrează o energie specială. Ele sunt păzitoare ale casei şi semn al belşugului. În unele zone, primul ou roşu vopsit se păstrează tot anul, ca simbol de protecţie.
Joia Mare este şi ziua în care se coace pasca şi se frământă cozonacii, iar curăţenia devine nu doar una a casei, ci şi a gândurilor. Este o zi de pregătire profundă pentru Paşte, în care tradiţiile devin o punte între credinţă şi comunitate.