Clasamentul a fost întocmit pe baza Indicelui de Dezvoltare Socială Locală (IDSL), care ia în calcul şapte indicatori diferiţi: nivelul de educaţie, vârsta medie, speranţă de viaţă, numărul de autoturisme la mia de locuitori, suprafaţa medie a locuinţei, consumul de gaze pe locuitor şi categoria de mărime a localităţii.
Dumbrăviţa este urmată de oraşul Voluntari şi de comuna Corbeanca, situate în judeţul Ilfov. Topul continuă cu Predeal, Cluj-Napoca, Buşteni, Sibiu, Sinaia, Bucureşti şi Timişoara.
Comuna Dumbrăviţa, aflată la şase kilometri de Timişoara, a fost mereu o localitate bogată.
A fost întemeiată în 1891, de către 133 de familii înstărite de colonişti maghiari, sosiţi de la Szentes (localnicii au dorit să dea numele satului Ujsentes, în română Senteşu Nou). S-a construit un sat modern pentru acele vremuri, cu alei largi, după defrişarea unei părţi din Pădurea Verde.
Majoritatea locuitorilor erau de religie reformată. Astfel, în anul 1901 a fost sfinţită biserica reformată din localitate, una din cele mai frumoase lăcaşe de cult de acest rit din Banat.
Dumbrăviţa a început să se crească în anii 90, datorită politicii gândite de primarul Géza Szilágyi (UDMR), care a condus comuna timp de 18 ani. Tocmai proiectul său de dezvoltare a satului i-a fost fatal, acesta fiind detronat după alegerile din vara trecută, de un reprezentant al PSD, Victor Malac, votat în număr mare de cei nou veniţi.
“Putem spune că marele merit îi aparţine fostului primar, care a început prin a da da posibilitatea oamenilor să construiască vile, iar apoi prin gospodărirea, atragerea firmelor şi proiectele europene gândite de el. Să îi dăm Cezarului ce-i al Cezarului. Dezvoltarea infrastructurii, drum-apă-canal-gaz-curent, duce la dezvoltarea economică, cultruală şi sportivă”, a declarat viceprimarul Miklos Arpad.
În ultimii ani, comuna Dumbrăviţa a cunoscut o puternică dezvoltare, datorată poziţiei faţă de Timişoara, localitatea tinzând să devină o suburbie a capitalei Banatului.
A devenit unul dintre locurile preferate ale celor cu bani, iar în jurul vetrei satului a început construcţia cartierelor de vile.
Dacă la recensământul din 2001, populaţia Dumbrăviţei era de 2.700 de persoane, în 2011, pur şi simplu, a explodat, ajungând la 7.260 de persoane.
“Vârful a fost în 2007, când s-au eliberat 1.435 de certificate de urbanism. În 2008 au fost 1.160, iar de atunci numărul a scăzut. În 2012, am avut 624 de certificate. Până acum, în acest an, s-au emis 223. Asta arată că şi acum oamenii din Timişoara sunt interesaţi să vină la Dumbrăviţa“, a mai spus Miklos Arpad.
Printre cei care au casă în Dumbrăviţa se află numeroşi oameni de afaceri, directori de companii, profesori universitari, avocaţi, magistraţi, medici, dar şi persoane cunoscute în mass-media, precum Ilie Năstase cu Brigitte Sfăt, fotbaliştii Dan Alexa sau Costel Pantilimon.
Au fost atrase firme mari, printre care cei mai importanţi contribuabili sunt cei de la Dunca Expedition (care aduce în bugetul local în jur de 300.000 de euro pe an), Bontimes, Fropin, Kaufland sau Petrom.
Dumbrăviţa nu duce lipsă de facilităţile unui oraş modern: şcoală şi grădiniţă de nivel european, activităţi sociale, culturale şi sportive. Cea mai cunoscută echipă din Dumbrăviţa este cea de tenis de masă-fete, care evoluează în Superliga naţională.
Un mare merit la dezvoltarea Dumbrăviţei le-au avut proiectele europene: în perioada 2007-2013 au fost atrase peste trei milioane de euro.
„Am avut 15 proiecte transfrontaliere cu Ungaria. Aceste proiecte erau considerate soft. De-abia acum, pentru ciclul 2014-2020, vor fi cele hard. Tot printr-un proiect transfrontalier vom face şi asfaltări de drumuri în cartierele de vile, pentru că în noile cartiere sunt probleme.
Avem proiecte de extindere a canalizării de 1,4 milioane euro, proiecte pe mediu, urmează să construim o sală polivalentă, un cămin cultural mai mare.
Au mai fost demarate proiecte mari pentru construirea Centrului de zi pentru îngrijirea copiilor, în valoare de aproape opt milioane de lei, Incubatorului de afaceri, de aproape cinci milioane de lei şi de prelungirea liniei de troleibuz cu Timişoara, în valoare de 13 milioane de lei“, a declarat Nicolae Constantin, project manager la Primăria din Dumbrăviţa.
Unul dintre proiectele inedite din Dumbrăviţa este cel intitulat Help, prin care bătrânilor care nu se pot deplasa li se pune la dispoziţie un sistem de alarmare a poliţiei sau a salvării. De altfel, toată comuna şi zonele importante, precum holurile din şcoală, sunt împânzite cu camere video, iar centrul de comandă se află la primărie.
În sat funcţionează şi un post de televiziune, Behela TV, realizat împreună cu oraşul Szentes, din Ungaria, cu care este înfrăţit Dumbrăviţa. Internetul este gratuit în tot centrul satului, în urma unui proiect european.
