În acest an, la proba de Limba Română de la Evaluarea Naţională, elevii de clasa a VIII-a au primit subiecte în care au avut de rezolvat mai multe cerinţe pornind de la un basm scris de Petre Ispirescu şi de la un articol de presă, informează adevarul.ro.

Iată subiectele de la Evaluarea Naţională 2015, proba de Limba Română:

„Subiectul I (42 p.). Citeşte următorul text:

„A fost odată ca niciodată etc.

A fost odată un împărat şi o împărăteasă. Ei aveau trei copii. Mai aveau pe lângă palaturile lor o grădină foarte frumoasă. […] În fundul acestei grădini crescuse un măr cu totul şi cu totul de aur. Împăratul nu mai putea de bucurie că în grădina sa se află un aşa pom cum nu se găsea în toată lumea. Se tot întorcea pe lângă dânsul şi se tot uita pe de toate părţile la el, de i se scurgeau ochii. Când, într-o zi, văzu că pomul înmugureşte, înfloreşte, se scutură florile şi roadele se arată: apoi spre seară dă în pârguială. Îi zâmbea mustaţa împăratului şi îi lăsa gura apă, când se gândea că a doua zi o să aibă la masa sa mere de aur, lucru ce nu se auzise până atunci.

A doua zi nu se luminase bine de ziuă, şi împăratul era în grădină ca să vază merele cele aurite şi să-şi împace nesaţiul ce avea de a se uita la dânsele. Dară rămase ca ieşit din minţi, când, în loc de mere coapte aurii, văzu că pomul înmugurise din nou, iară merele nicăiri. Încă fiind acolo, văzu cum înfloreşte pomul, cum îi cade florile şi cum roadele se arată iarăşi.

Atunci îi mai veni inima la loc şi se mulţumi a aştepta până a doua zi. în ziua următoare, ia merele de unde nu e. S-a supărat împăratul, nevoie mare, şi porunci ca paznici să se uite să prinză pe hoţi. Dară aşi! unde e pomana aia!

Pomul înflorea în fiecare zi, se scuturau florile, rodul creştea şi seara da în pârg. Noaptea se cocea. Oarecine venea atunci şi le lua, fără să prinză de veste oamenii împăratului. Pare că era un lucru făcut: acel cineva care lua merele îşi bătea joc şi de împăratul şi de toţi paznicii lui. Acest împărat acum nu-i mai era că nu poate avea mere aurite la masa lui, ciuda cea mai mare era că nici pârga acestui pom nu o văzuse măcar. Aceasta îl întristă până într-atâta încât p-aci p-aci era să se scoboare din scaunul împărăţiei şi să-l dea celui ce se va lega a prinde pe hoţ.

(„Lupul cel năzdrăvan şi Făt-Frumos”, text cules de Petre Ispirescu)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: frumoasă, bucurie, venea – 6p
2. Explică rolul cratimei în secvenţa „încât p-aci era” – 6p
3. Transcrie două cuvinte / grupuri de cuvinte din text care se referă la timpul acţiunii – 6p
4. Formulează două idei principale/secundare din textul dat – 6p
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, semnificaţia secvenţei: „Atunci îi mai veni inima la loc şi se mulţumi a aştepta până a doua zi. În ziua următoare, ia merele de unde nu-s. S-a supărat împăratul, nevoie mare, şi porunci ca paznici să se puie să prinză pe hoţi. Dar, aşi! Unde e pomana aia?” – 6p.

B. Redactează o compunere de 150 – 250 de cuvinte în care să motivezi apartenenţa la specie a basmului popular „Lupul cel năzdrăvan şi Făt Frumos”, valorificând textul dat – 12p.

În compunerea ta, trebuie:
– să precizezi patru trăsături ale basmului popular
– să ilustrezi două trăsături ale basmului popular, valorificând textul dat
– să ai un conţinut adecvat cerinţei formulate
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte

Subiectul al II-lea (36 p.). Citeşte următorul text:

„Odată cu sărbătoarea Sânzienelor, românii de pretutindeni aniversează Ziua Universală a Iei. Bluza tradiţională românească se bucură de poplaritate în lumea întreagă şi a devenit un obiect vestimentar aproape obligatoriu în garderoba româncelor.

Sărbătoarea a fost propusă anul trecut de comunitatea online ”La Blouse Roumaine”, iar ziua de 24 iunie nu a fost aleasă întâmplător. O tradiţie veche din Maramureş arată că Sânzienele, fiinţe cu puteri magice şi atingere binefăcătoare, ar fi purtat ii. Cămaşa românească de sărbătoare era confecţionată iniţial din pânză de in sau cânepă, iar ulterior din bumbac sau mătase. Motivele geometrice sau inspirate din natură au atras atenţia artiştilor de-a lungul timpului. Cea mai frumoasă piesă a costumului tradiţional românesc l-a fascinat pe celebrul Henri Matisse, care, inspirat de colecţia de ii tradiţionale primită în dar de la pictorul Theodor Pallady, desăvârşeşte, în 1940, faimosul tablou „La blouse roumaine” […]

O altă reprezentare a iei româneşti apare în pictura ”România revoluţionară”, semnată de Constantin Daniel Rosenthal. Acesta a imortalizat-o pe Maria Rosetti purtând ie şi năframă. Ia românească apare şi în tablourile semnate de Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion sau Francisc Sirato. A inspirat designeri de renume Patru decenii mai târziu, ia românească a fost sursa de inspiraţie pentru una dintre colecţiile semnate de Yves Saint Laurent. […] Bluza tradiţională a devenit un obiect vestimentar aproape obligatoriu în garderoba româncelor. Modelele tradiţionale, cusute manual, pot compune ţinute moderne, spectaculoase, care atrag atenţia pe stradă sau chiar la cocktailuri. Ia poate fi purtată în orice sezon, pentru că niciodată nu va fi demodată”.

(Oana Antonescu, Este Ziua Iei Româneşti: piesa vestimentară care nu se demodează niciodată, în „Adevărul”).

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– data la care se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Iei
– numele tabloului pictat de Constantin Daniel Rosenthal – 4p.

2. Scrie numele autoarei şi titlul articolului din care este extras fragmentul dat – 4p

3. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvenţa „Bluza tradiţională românească se bucură de popularitate în lumea întreagă şi a devenit un obiect vestimentar aproape obligatoriu în garderoba româncelor”. – 4p.

4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: „Patru decenii mai târziu, ia românească a fost sursa de inspiraţie pentru una dintre colecţiile semnate de Yves Saint Laurent” – 4p.

5. Transcrie propoziţia principală şi propoziţia subordonată din fraza următoare, precizând felul subordonatei: „Ia poate fi purtată în orice sezon, pentru că niciodată nu va fi demodată” – 4p.

6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată completivă indirectă, introdusă prin pronumele relativ care. – 4p

B. Redactează, în 80 – 150 de cuvinte, o naraţiune în care să prezinţi o întâmplare reală sau imaginară petrecută într-o zi de sărbătoare.

În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă!
Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1p; coerenţa textului – 2p; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2p; ortografia – 3p; punctuaţia – 2p; aşezarea corectă în pagină, lizibilitatea – 2p.)”.

AICI puteţi vedea rezolvarea subiectelor de la proba de Limba Română din cadrul Evaluării Naţionale 2015.

160.000 de elevi susţin Evaluarea Naţională 2015

Peste 160.000 de elevi care au absolvit clasa a VIII-a au susţinut astăzi proba la Limba Română, din cadrul Evaluării Naţionale 2015. Mâine şi miercuri urmează probele la Limba Maternă şi la Matematică, urmând ca rezultatele parţiale să fie afişate vineri.

În funcţie de media obţinută la Evaluarea Naţională 2015, elevii vor fi repartizaţi la licee mai bune sau mai slabe.

Calendar Evaluare Naţională 2015:
22 iunie – Proba la Limba Română
23 iunie – Proba la Limba Maternă
24 iunie – Proba la Matematică
26 iunie – Afişarea rezultatelor
26 iunie – Depunerea contestaţiilor
27 – 29 iunie – Rezolvarea Contestaţiilor
30 iunie – Afişarea rezultatelor finale