Situaţia limbii române în afara graniţelor este una din temele de discuţie între membrii Comisiei pentru românii din afara graniţelor, deputaţii sesizând dificultăţile cu care se confruntă unele comunităţi în ţările de adopţie. Deputatul Eugen Tomac a semnalat colegilor din comisie faptul că cetăţenii români din afara graniţelor au cetăţenie europeană şi că există mecanisme care sunt aplicate în mod egal tuturor cetăţenilor europeni, în virtutea faptului că România este un stat european şi limba română este una din cele 23 de limbi oficiale ale UE, relatează site-ul timpromanesc.ro. Foarte îngrijorătoare este situaţia cetăţenilor români-basarabeni din Găgăuzia (sudul R.Moldova), unde autorităţile locale au interzis, recent, sintagma ”limba română”.
”Avem o comunitate importantă de români din statele aflate în imediata vecinătate, sunt aproape 6 milioane de vorbitori de limbă română şi a diferitelor dialecte ale limbii române, unele în curs de dispariţie. Trecând Dunărea spre Macedonia, aproape toată zona este populată de vorbitori ai dialectelor limbii române, iar autorităţile locale aplică un mecanism de divizare a populaţiei prin crearea unor entităţi lingvistice artificiale”, a semnalat Tomac.
Acesta, cu susţinerea preşedintelui de comisie, a propus ca, pentru a avea o imagine cât mai clară a situaţiei, comisia să organizeze o dezbatere la care să fie invitaţie reprezentanţi ai diverselor instituţii cu atribuţii în domeniu – Ministerul Afacerilor externe, ICR, Ministerului Educaţiei, Institutul Limbii Române, Academia Română. ”Avem nevoie de un cadru legal, extrem de clar şi eficient prin care limba română să fie protejată în afara graniţelor. Nimeni nu are niciun interes să ofere ceea ce oferă astăzi România, minorităţilor sale, pentru că există un tip de abordare destul de învechit. Prin urmare, soluţiile tot de la Bucureşti trebuie să vină. Imaginaţi-vă că astăzi, peste hotare, avem 3.000 de profesori de limba română de care nu se ocupă nimeni. Nu vin la stagii de pregătire în ţară, nu există un dialog cu ei, nu există o evidenţă clară. Există un dezinteres major din partea instituţiilor, şi nu de ieri, de azi, ci de 20 de ani, de a trata superficial acestă problemă. Fără educaţie în limba română, generaţiile viitoare nu vor avea posibilitatea de a-şi cultiva şi păstra identitatea, pentru că trăim într-o lume în care totul se generalizează şi oamnenii sunt practici, pragmatici şi, dacă locuiesc într-un stat unde nu au nicio şansă să se dezvolte studiind limba română, preferă să meargă la o şcoală unde se predă în limba sârbă, albaneză şi aşa mai departe. Deci, instrumentele trebuie să vină tot de aici şi implementate acolo. Propun să avem o dezbatere în urma căreia să redactăm o rezoluţie foarte clară şi să iniţiem un proiect de lege privind protejarea limbii române peste hotare.Lucrez la un asemenea proiect de lege şi lucrurile nu sunt deloc simple pentru protejarea intereselor limbii române”, a mai spus Tomac.
