Deja, seceta a diminuat 20%-25% din producţia de grâu, orz şi orzoaică, iar la porumb şi floarea-soarelui pierderile se anunţă a fi şi mai mari.

Scumpirea produselor agricole, ca urmare a secetei care a cuprins toată ţara, la care se adaugă deprecierea masivă a leului, va afecta serios buzunarele românilor. Deşi se anunţa a fi un an agricol bun (nu la fel de bun ca 2011, care a fost unul de excepţie), anul 2012, marcat însă de o secetă prelungită, care a cuprins întreaga ţară, ar putea fi unul dintre cei mai slabi ani pentru agricultură românească. Deja, seceta a diminuat 20%-25% din producţia de grâu, orz şi orzoaică, iar la porumb şi floarea-soarelui pierderile se anunţă a fi şi mai mari.

Pâinea se va scumpi

Unul dintre cei mai mari fermieri din România, senatorul Culiţă Tărâţă, a declarat că situaţia este dezastruoasă. „Pe terenurile cultivate de noi, la grâu pierderile sunt de 35%-40%, iar la porumb şi floarea-soarelui pierderile vor fi şi mai mari, de circa 50%. Din câte am văzut, seceta face ravagii în toată ţara. Ca urmare, este inevitabilă creşterea preţului pâinii şi al celorlalte produse dependente de agricultură “, a mai spus Culiţă Tărâţă, în opinia căruia poblema numărul unu a agriculturii româneşti rămâne apa pentru irigaţii. „Guvernanţii nu vor să înţeleagă că ar fi nevoie de 2,5 miliarde de euro pentru a reabilita şi a pune în funcţiune sistemul de irigaţii, bani care s-ar amortiza în doi, hai să zicem, în maximum trei ani. Spun asta din proprie experienţă, pentru că eu am făcut investiţii de 30 de milioane de euro în irigaţii şi în doi ani s-au amortizat “, a spus Culiţă Tărâţă.

Şi cartofii vor fi mai scumpi

Seceta prelungită a afectat serios şi culturile de cartofi din Transilvania. În judeţul Covasna, de exemplu, au fost afectate mai mult de jumătate din culturile de cartofi, dar şi alte culturi. Directorul Direcţiei Agricole, Könczei Csaba, a declarat că în pericol sunt şi fâneţele pârjolite de soare şi, ca urmare, seceta afectează şi crescătorii de animale. „Pagubele sunt însemnate. Din evaluările noastre de până acum, rezultă că peste 50% din culturile de cartofi sunt afectate de caniculă şi de secetă prelungită. Situaţia este gravă, şi dacă nu va ploua va fi afectată şi sfecla-de-zahăr “, a declarat Könczei Csaba. De asemenea, potrivit Direcţiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Bistriţa-Năsăud, seceta din ultimele săptămâni a afectat deja o suprafaţă de 33.500 de hectare. „Sunt afectate, în principal, culturile de cartofi, legumele, dar şi pajiştile. Dacă în zilele următoare nu vor cădea ploi, aceste suprafeţe se vor mări, probleme fiind în special în zonele de sud ale judeţului “, a precizat consilierul DADR Bistriţa-Năsăud, Ioan Onişor.

Seceta ne scumpeşte şi lactatele

Mămăliga cu brânză ar putea deveni din toamnă doar o plăcută amintire pentru românii sărmani. Din cauza căldurii, oile şi vacile produc cam cu 30% mai puţin lapte, iar din toamnă acest aliment s-ar putea scumpi. Producţie mică înseamnă preţ mare pentru brânză, caşcaval şi unt. În paralel, agricultorii fac bilanţul pagubelor pentru cereale. Oamenii încă aşteaptă o mână întinsă de la minister. Lege există din 2010 pentru despăgubirea celor afectaţi de calamităţi, însă abia acum au apărut şi normele. Legea prevede despăgubiri clare. IMM-urile a căror producţie e afectată cu cel puţin 30% primesc 80% din pierdere. Pentru fermierii individuali e prevăzut un ajutor individual de 7.500 de euro. Ministerul Agriculturii spune însă că are în pregătire un proiect de hotărâre de guvern prin care cei afectaţi de secetă pot primi compensaţii pentru pierderile suferite. Dar, pentru adoptarea şi aplicarea lui este nevoie de acordul Comisiei Europene. „Orice sprijin de acest gen este considerat ajutor de stat, şi pentru asta este nevoie de acordul organismelor europene, iar noi am făcut demersurile necesare în acest scop “, a declarat pentru capital.ro Daniel Butănoiu, secretar de stat la MADR.

Exagerează marii fermieri?

Una peste alta, coroborată cu deprecierea accentuată a leului în raport cu euro, creşterea preţurilor la produsele agroalimentare va afecta serios buzunarele românilor. Totuşi, există şi opinii potrivit cărora „dracul nu ar fi atât de negru “, în sensul că marii producători de cereale, precum şi reprezentanţii organizaţiilor şi asociaţiilor din agricultură exagerează anunţând pierderi mari, pentru a stimula creşterile de preţ la grâu, orz, porumb, floarea-soarelui etc. Şi, pe de altă parte, pentru a putea solicita sume mai mari de la asigurători. Adevărul este că nici la MADR, nici la direcţiile agricole judeţene nu există, în momentul de faţă, o situaţie centralizată a culturilor afectate de secetă şi de grindină sau, dacă există, datele nu sunt făcute publice. Oficialii acestor instituţii au declarat pentru capital.ro că nu vor să facă publice astfel de date, „tocmai pentru a nu influenţa evoluţia preţurilor “.

Agricultorii cer stare de urgenţă şi stoparea exporturilor

Agricultorii cer instituirea stării de urgenţă din cauza secetei, ceea ce ar presupune printre altele sistarea exporturilor de cereale, afirmă Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), care susţine că 80% din cultura de porumb este compromisă. „Am cerut declararea stării de urgenţă din cauza secetei, iar domnul ministru ne-a trimis la dicţionar. Ne-am uitat în dicţionar şi am văzut că se declară starea de urgenţă şi din cauza calamităţilor naturale, printre care şi secetă. Astfel, statul ar trebui să sisteze urgent exporturile, să gestioneze corect stocurile existente de cereale, prin însilozarea lor în condiţii de siguranţă, şi să pună în funcţiune toate instalaţiile de irigaţii “, a spus Baciu. El susţine că rezervele de cereale ale României sunt suficiente pentru maxim două săptămâni, după care ar trebui să se recurgă la importuri. „Noi n-avem mâncare pentru mai mult de două săptămâni “, a afirmat el. Baciu a mai spus că în cazul porumbului situaţia este dezastruoasă, peste 80% din cultură riscând să fie compromisă. Floarea soarelui riscă să piardă 50% din producţie, iar la grâu, spune oficialul patronatului, s-a obţinut jumătate din cultura de anul trecut, iar preţurile s-au dublat în ultima lună. „E prăpăd “, a încheiat el. Daniel Botănoiu, seretar de stat în MADR, spune că statul a luat câteva măsuri împotriva secetei, dar că nu este cazul decretării unei stări de urgenţă. „N-am înţeles ce vor cei de la LAPAR. Le-am zis să vină la minister şi să ne explice “, a afirmat el.

Seceta dăunează grav şi turismului

Seceta din ultima vreme a făcut că nivelul Dunării pe teritoriul României să scadă chiar şi sub 2 metri, iar vasele de croazieră cu turişti străini nu mai pot circula până în Deltă, turoperatorii estimând că România va pierde astfel peste 3 milioane de euro dacă autorităţile nu draghează fluviul. „Problema se pune în principal pe partea bulgară, între Turnu Măgurele şi Giurgiu, unde există un prag care se poate traversa foarte greu în momentul de faţă din cauza cotelor foarte mici, de aproximativ doi metri. Cei de la Ministerul Transporturilor nu au ajuns la niciun rezultat cu bulgarii, care refuză să dragheze. Românii refuză şi ei, pentru că e obligaţia Bulgariei, şi toată lumea are de pierdut “, a declarat Gheorghe Mărginean, proprietarul agenţiei Karpaten Turism, care acoperă peste 80% din serviciile la sol adresate turiştilor care vin în croazieră pe Dunăre în România. Potrivit Mediafax, Mărginean estimează că în cel mult o săptămână, după prognoza meteo şi a cotelor apelor Dunării, navele cu turişti nu vor mai putea ajunge în Deltă. „Vor fi costuri suplimentare, care trebuie suportate de turoperatori. Anul trecut au fost probleme similare din septembrie şi s-au anulat peste 70 de croaziere. Am improvizat unele croaziere, transportându-i cu autocarul până la Bucureşti, bineînţeles, toate cu reclamaţii, pentru că una e să ai confortul de pe nava de croazieră, alta e să vii cu autocarul. Dar multe croaziere s-au anulat “, a mai spus el. Doar Karpaten mai are de realizat, între 1 august şi începutul luni noiembrie, 304 croaziere până în Deltă, fiecare cu câte 135-150 de turişti, deci minim sunt 41.000 de persoane care ar trebui să ajungă anul acesta pe croaziere până în Deltă. În afară de acestea, alte 60 de nave din portofoliul altor companii urmează să ajungă în Deltă. Majoritatea turiştilor (80%) sunt germani, iar în jur de 10-15% vin din SUA. Cele mai multe croaziere încep la Passau (Germania), dar mai sunt şi unele de la Budapesta.