Copiii nu vor mai putea fi lăsaţi de părinţi la creşe săptămânale, de luni până vineri, după ce parlamentarii au votat desfiinţarea acestor servicii, considerate o formă mascată de abandon. Statul va trebui să găsească însă o soluţie pentru cazurile excepţionale.
Copiii vor putea fi duşi la creşe, de stat sau private, doar cu program zilnic şi dacă cei mici au între trei luni şi trei ani, iar de la patru ani vor merge la grădiniţă.
Asta prevede un proiect de modificare a legii creşelor, adoptat de Senat, în calitate de cameră decizională. Măsura este una lăudabilă, spun şi autorităţile, şi specialiştii, însă va trebui găsită o alternativă pentru cazurile excepţionale, iar legea bonelor tocmai a suferit o nouă amânare.
Proiectul iniţiat de 30 de senatori şi deputaţi din PSD, PNL, PDL şi UDMR a plecat de la premisa că aceste creşe săptămânale, reminiscenţe ale perioadei comuniste, sunt o formă mascată de abandon şi o formă de instituţionalizare a copiilor, în condiţiile în care de multe ori părinţii uită de ei, se arată în nota de fundamentare.
În document se arată că, la finele lunii iunie 2013, în România, 26 din cele 302 creşe funcţionale din sistemul public erau săptămânale, 17 fiind exclusiv săptămânale (cu 785 de copii în grijă) şi 9 mixte, cu regim atât de zi, cât şi săptămânal. În total, iniţiatorii vorbesc de 6% dintre copiii de la creşă care ar fi în regim săptămânal.
Noua lege, care urmează să fie promulgată, mai prevede că părinţii ar putea fi obligaţi să plătească mai mult la creşele de stat, în funcţie de cât stabileşte fiecare consiliu local şi nu de veniturile familiei, iar înscrierile ar trebui organizate la începutul anului şcolar, doar în cazuri excepţionale să aibă loc pe parcursul anului.
Astfel, consiliile locale vor stabili suma plătită de părinţi, care până acum era diferită în funcţie de venitul familiei şi de câţi copii au în întreţinere. Această valoare a contribuţiei lunare de întreţinere datorată de părinţi va fi stabilită anual şi trebuie să fie cel puţin egală cu nivelul alocaţiei zilnice de hrană stabilită prin hotărâre a Consiliului local.
„Până acum, era o sumă stabilită prin hotărâre de guvern şi nu acoperea în multe cazuri nici măcar valoarea alocaţiei zilnice de hrană, de aici o presiune mare pe bugetele locale, care suplimentau de multe ori hrana copiilor“, motivează iniţiatorii schimbarea din lege.
.jpg)
