Regionalizarea României trebuie realizată în funcţie de potenţialul socio-economic, iar migraţia populaţiei este un criteriu foarte important în alegerea capitalelor regionale, atrage atenţia un raport al Consiliului Consultativ CONREG.

Business24 prezintă lista oraşelor-lider din fiecare regiune, în funcţie de alegerile de strămutare pe care le-au făcut romanii de-a lungul timpului.

"O regionalizare care ar ignora complet drumurile deja constituite, de lungă durată, în circulaţia persoanelor pentru lucru, rezidenta sau schimburi sociale ar fi complet contraindicata. Una dintre puţinele modalităţi de testare a funcţionalităţii potenţiale a diferitelor modele de regionalizare este legată de confruntarea configuraţiilor propuse pentru regionalizare cu configuraţia regiunilor de migraţie internă", se arată în raportul "Disparităţi şi fluxuri în fundamentarea social-economică a regionalizării administrative a României".

Raportul prezintă o nouă hartă a României regionalizate, cu 7 sau 8 regiuni, în funcţie de modul în care Bucureştiul va fi repartizat.

Cum ar putea fi împărţită România, potrivit raportului:

Muntenia Sud, regiune care ar putea cuprinde şi regiunea Bucureşti (Regiunea 8)

Dunărea de jos (Regiunea Sud-Est)

Moldova de Nord (Regiunea Nord-Est)

Transilvania Centrală (Regiunea Centru)

Transilvania de Nord Vest (Regiunea Nord Vest)

Banat Vest (Regiunea Vest)

Oltenia



Două posibile regiuni se bat pe Bucureşti


Astfel, în regiunea Muntenia Sud, oraşul care atrage ca un magnet noi locuitori este Bucureşti. Capitala României reuşeşte să strângă populaţie din toate judeţele regiunii şi din toată ţara, potrivit desenului.

În scenariul cu 8 unităţi teritoriale, în care Ilfov ar reprezenta o regiune distinctă, oraşul-capitală ar deveni, evident, municipiul Bucureşti, iar capitala regiunii Muntenia Sud ar deveni Ploieşti, care atrage un flux important de noi locuitori din Argeş şi Buzău.

Regiunea Dunărea de Jos, Constanta este oraşul care atrage un număr important de locuitori, atât din Tulcea, cât şi din Brăila. Pe de altă parte, locuitorii judeţului Constanta migrează spre Tulcea.

În Moldova de Nord, judeţul Iaşi şi reşedinţa sa de judeţ rămân polul de influenţa al regiunii, prezentând un important interes atât pentru locuitorii judeţului Vaslui, cât şi pentru cei din Neamţ sau Botoşani. Pe de altă parte, există o tendinţă a ieşenilor de a se stabili în Neamţ.

Braşov a pierdut din influenta

Dacă la începutul anilor 2000, Braşovul reprezenta cel mai dezirabil oraş de domiciliu din regiunea Transilvania Centrală, datele din perioada 2006-2008 dezvăluie un interes în creştere pentru judeţul Mureş, atât din partea locuitorilor din Harghita, cât şi pentru sibieni. În schimb, Braşovul menţine o legătură puternică cu judeţul Covasna. Aşadar, atât oraşul Braşov - puternic industrializat, cât şi Târgu Mureş, s-ar putea califica pentru capitala regională Transilvania Centrală.

În Transilvania de Nord, există un interes puternic pentru judeţul Cluj, care vine atât din partea locuitorilor regiunii, din Bistriţa-Năsăud, Sălaj şi Maramureş, cât şi dinspre locuitorii regiunii Transilvania Centru, mai exact din Alba şi Mureş. De asemenea, se remarcă o legătură puternică între judeţele Satu Mare şi Maramureş. Cluj-Napoca rămâne, totuşi, oraşul care atrage cei mai mulţi noi locuitori, din vecinătate.

Regiunea Banat Vest are un pol de influenţa foarte bine conturat în Timiş, care atrage noi locuitori din toate judeţele învecinate, dar şi din Bihor. Timişoara rămâne, fără drept de contestaţie, cel mai important oraş din regiune, în privinţa legăturilor socio-economice.

În regiunea Oltenia, cele mai importante fluxuri ale migraţiei populaţiei se înregistrează între judeţele Gorj şi Dolj, care atrage un număr important de noi locuitori sin din Mehedinţi şi mai puţini din Olt. Craiova este, aşadar, oraşul cu cele mai multe şanse de a deveni capitala regională.