În urmă cu aproape 9 luni, firma WebDigital a redus programul de lucru săptămânal la 4 zile. După o analiză, reprezentanţii companiei spun că vor continua experimentul, pentru că au avut de câştigat şi clienţii, dar şi angajaţii şi acţionarii.

„Am analizat primele date în urma programului de 4 zile lucrătoare pe săptămână, anunţat în septembrie 2016. Rezultatele obţinute arată că experimentul şi-a atins primul scop: acela de a vedea dacă productivitatea poate fi menţinută în condiţiile reducerii timpului de lucru cu 20%. Drept urmare, vom menţine săptămâna de 4 zile lucrătoare până în luna iulie 2017”, scrie pe site-ul WebDigital.

Reprezentanţii companiei au hotărât ca ziua de luni să fie liberă, întrucât, potrivit unor studii, în prima zi de săptămână angajaţii nu dau randament.

De anul trecut, în Suedia, ziua de muncă are şase ore în foarte multe companii. Reprezentanţii firmelor care au pus în practică această reducere a zilei de lucru spun că vor prin această metodă să crească productivitatea, iar angajaţii să fie mai fericiţi.

Potrivit The Independent, un centru Toyota din Gothenburg, al doilea oraş ca mărime din Suedia, a luat decizia de a reduce numărul de ore într-o zi de lucru în urmă cu 13 ani, iar potrivit unui studiu pe care l-au făcut, angajaţii au devenit mai fericiţi şi a fost o creştere a profitului.

Decizia de micşora timpul de lucru nu e încă o regulă în Suedia. Însă, de aproape un an, mai multe companii mici testează programul de lucru de şase ore. Pe perioadă scurtă, acest lucru înseamnă costuri suplimentare, pentru că e nevoie de mai mulţi angajaţi. Însă cercetarea doreşte să demonstreze dacă reducerea zilei de lucru la şase ore se traduce prin creşterea productivităţii.

„Munca a devenit un scop în sine. Productivitatea s-a dublat în anii ’70, astfel încât teoretic avem posibilitatea de a reduce ziua de lucru chiar şi la patru ore. Estimarea costurilor unor astfel de scheme este o sarcină dificilă”, e de părere Brigitta Olson, un cercetător de la Universitatea suedeză Lund care studiază efectele reducerii timpului de lucru.

Acest experiment se face şi în sectorul public. Conducerea unui cămin de bătrâni a decis ca asistentele să treacă, pe acelaşi salariu, la un program de şase ore. Au fost şi costuri mai mari cu personalul, însă acestea au fost compensate cu o mai mare atenţie şi o mai mare eficienţă a asistentelor la locul de muncă.

„Ziua de opt ore de muncă nu este atât de eficientă pe cât se crede. E o provocare importantă să rămâi concentrat timp de opt ore la muncă. Pentru a face faţă, pe lângă muncă adăugăm şi alte lucruri şi facem pauze pentru a face faţă mai uşor la muncă. De asemenea, avem probleme şi cu viaţa personală”, e de părere Linus Feldt, CEO-ul unei companii din domeniul IT.

Unul dintre cele mai importante proteste pentru schimbarea programului de lucru a fost în anul 1872, atunci când circa 100 de mii de lucrători din New York, cei mai mulţi din industria construcţiilor, au cerut reducerea timpului de lucru la 8 ore, fără micşorarea salariului. George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor şi Tâmplarilor a iniţiat introducerea unei rezoluţii care stipula ca „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la, şi după 1 mai 1886”. Cu timpul, această rezoluţie ar fi devenit un model în aproape toată lumea.