Cu toate că guvernul cunoaşte în detaliu, chiar din propriile rapoarte, modul în care este furat bugetul de stat nu face aproape nimic ca să limiteze acest fenomen.

România se afla în topul ţărilor UE ca nivel al economiei subterane şi evaziunii fiscale, fiind depăşită doar de Bulgaria, situaţie facilitată chiar de către organele vamale care, în complicitate cu importatorii, încadrează mărfurile la poziţii tarifare inferioare şi nici măcar nu verifica TIR-urile Concluziile aparţin chiar autorităţilor guvernamentale şi sunt incluse într-un raport redactat din interiorul sistemului în luna aprilie, când Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), în subordinea căreia funcţionează Autoritatea Naţională Vamală, era condusă de Sorin Blejnar. Raportul analizează eficienta statului în prevenirea şi combaterea fraudei şi evaziunii, în condiţiile în care fosta conducere ANAF îşi asumase să obţină venituri suplimentare de 1,5% din PIB prin combaterea evaziunii fiscale. În document se arată că, deşi are una dintre cele mai ridicate cote de impozitare din Uniunea Europeană atât pentru taxa pe valoarea adăugată, cât şi pentru contribuţiile sociale obligatorii, România este ultima ţară a UE în ceea ce priveşte veniturile colectate că pondere în PIB, evaziunea fiscală fiind principala cauză a reducerii încasărilor.

Doar Bulgaria este înaintea noastră

Economia subterană este evaluată la 30,2% din PIB, România fiind devansată la acest capitol doar de Bulgaria, în timp ce state că Austria, Germania, Franţa, Irlanda şi Olanda au redus acest indicator la o pondere de sub 15%. Ponderea în PIB a evaziunii fiscale identificate a crescut constant în ultimii ani, de la 1,8% în 2003 la 2,34% în 2010, în timp ce evaziunea fiscală neidentificată este estimată în creştere de la 9,53% din PIB în 2003 la 15,67% din PIB în 2010. Per total, ponderea în PIB a evaziunii fiscale identificată şi neidentificată este indicată în creştere de la 11,33% în 2003 la 18,01% în 2010. Nivelul evaziunii fiscale a continuat să rămână ridicat chiar dacă taxele vamale au scăzut, ca urmare a acordurilor comerciale la care Uniunea Europeană este parte, documentul citat indicând că acest fapt este posibil prin diferite modalităţi de evaziune, inclusiv cu ajutorul organelor vamale. Raportul respectiv, redactat la nivelul Guvernului, prezintă în detaliu operaţiunile prin care statul este fraudat, precum şi rolul important al organelor vamale în facilitarea actelor de evaziune. Una dintre modalităţile considerate „clasice “de evaziune constă în diminuarea valorii mărfurilor în vamă prin transferuri de la anumite poziţii tarifare cu cote ridicate către poziţii tarifare cu cote reduse, prin complicitatea furnizorului extracomunitar, care înscrie în facturile externe valori mult mai mici decât cele reale (exemplul indicat în acest sens fiind mărfurile provenite din China şi Turcia), sau prin complicitatea organelor vamale, care încadrează ele însele mărfurile la poziţii tarifare la care taxele vamale sunt inferioare celor aferente mărfurilor efectiv importate. Valoarea în vamă a mărfurilor importate are efecte directe şi asupra taxei pe valoarea adăugată datorată în vamă de către importator.

Exemple de evaziune fiscală

Altă modalitate de evaziune fiscală prezentată în documentul autorităţilor este declararea nereală a naturii mărfurilor importate, metoda utilizată cu precădere în cazul produselor accizabile (ţigări, alcool), a celor foarte scumpe (parfumuri) sau a produselor contrafăcute (ţigări, tricotaje, parfumuri). În aceste situaţii, importatorii declară mărfuri de o cu totul altă natură decât cele importate, valoarea în vamă a mărfurilor declarate în baza unor documente de achiziţie fictive fiind mult inferioară mărfurilor importate în realitate. „Sistemul este facilitat de atitudinea funcţionarilor vamali, mai ales în cazul firmelor ale căror mărfuri sunt selectate de sistemul informatic vamal pentru control pe culoarul galben (doar cu control al documentelor şi liber de vamă) “, se arată în document. Acest „culoar galben “, pentru care este prevăzut un sistem simplificat de control, este folosit intens de firmele care declară că vor face vămuirea la un birou vamal de interior şi nu la un birou de frontieră, ceea ce înseamnă că pe teritoriul României, până la biroul vamal de destinaţie, mărfurile sunt declarate ca fiind în tranzit, sub sigiliu vamal. „La biroul vamal de destinaţie, funcţionarii vamali, prevalându-se de faptul că firma a mai avut importuri şi nu comportă niciunul din indicatorii de risc selectaţi automat de sistemul informatic, selectează mărfurile pentru control pe culoar galben, ceea ce implică exclusiv control documentar şi liber de vama după plată taxelor vamale pentru bunurile declarate “, arata sursa citată. Folosindu-se de lacune legislative, funcţionarii vamali nu verifica însă nici măcar dacă autovehiculul de transport marfa „selectat “pentru culoarul galben se afla efectiv în curtea vămii sau dacă mai are cumva sigiul vamal.