Dintre numeroasele monumente aflate în oraşul italian Orvieto – pe care l-am vizitat recent -, monumentul ce eclipseaza de departe pleiada de astfel de opere artistice, aflate in Belpaese (frumoasa Italie), este Domul, ridicat la ordinul Papei Urban al VII-lea, în sec. IV. O minunată realizare a arhitecturii italiene medievale. Numai pentru acesta si merită sa ajungi până in acest orasel-cetate, care este situat in extremitatea regiunii Umbria, la granita cu regiunea Lazio.
Turiştii care au colindat lumea spun că nicaieri nu au văzut un dom cu o fatada atat de stralucitoare, ornată cu basoreliefuri exceptionale. Faţada, terminata abia in secolul al XVII- lea, formeaza un triptic monumental, al artei gotice târzie, cu arce in ogivă, iar o vastă arie a suprafetei frontale este decorată cu pretioase mozaicuri. Pe partea centrala se afla o rozetă (rozasa) imensă, în jurul căreia se află 24 de statuete.
Din dorinta orvietanilor, de a conferi acestui monument stralucire maximă, Domul fiind considerat si adoptat ca simbol al orasului, au decis ca mozaicurile sa fie realizate pe fundal aurit.
Interiorul Domului este impodobit cu opere importante, intre care frescele lui Luca Signorelli, insemnat pictor renascentist, ce face parte din “scoala toscana” si Reliquiario del Corporale, un pretios relicvar, faurit din aur. Relicvarul este un recipient in care se pastreaza obiectele sacre, relicvele sfintilor sau ale martirilor intru credintă. Corporale este bucata de pânză de in pe care se aşeaza, la liturghie, elementele sacre euharistice, respectiv pâinea si vinul, simboluri ale corpului si sângelui lui Isus Hristos.
