Principiul de bază este simplu: plăteşti şi intri peste rând. Pe larg, despre ce prevede nouă Lege a Sănătăţii în acest sens. Legea se afla în dezbatere publică până în septembrie.

Spitalele publice vor avea posibilitatea de a obţine fonduri şi din activitate privată. Proiectul noii Legi a Sănătăţii da voie unităţilor medicale cu pături să ofere şi servicii medicale în regim privat. O parte din managerii spitalelor ieşene spun că şi până acum au mai practicat acest sistem, însă el se poate extinde astfel încât să se adune fonduri consistente în vistieria unităţii. În acelaşi timp însă, managerii spun că trebuie stabilite criterii foarte clare pentru că o astfel de activitate să nu interfereze cu sistemul obişnuit de muncă într-un spital de stat. Pacienţii vor putea astfel „să sară peste rând", însă vor plăti pentru a fi văzuţi de un anumit medic, fără să fie nevoiţi să se înscrie pe o listă de aşteptare.

Activitate privată după terminarea programului

Conform proiectului noii Legi a Sănătăţii, spitalele „pot fi publice, private şi publice cu structuri în care se desfăşoară activitate privată", cu precizarea că această activitate privată se desfăşoară pe bază de contract. De altfel, în capitolul despre finanţarea spitalelor se şi precizează în lege ca una din sursele de venit poate fi constituită din contractele pentru desfăşurarea de activităţi private. Deocamdată însă, în lipsa unor norme metodologice, managerii spitalelor ieşene nu sunt foarte lămuriţi în ceea ce priveşte modalitatea prin care ar putea atrage activitate privată în spital. „Am vizitat la un moment dat un spital din Lyon, Franţa, iar acolo există un astfel de sistem. Un profesor din spital conducea o clinică cu 25 de paturi, iar managerul i-a pus la dispoziţie cinci dintre acele pături şi o sală de operaţii exact pentru activitate medicală în regim privat. Pacienţii care nu doreau să fie pe o listă de aşteptare sau cei care voiau neapărat să fie operaţi de către acel medic plăteau şi erau internaţi pe acele cinci paturi. Mi s-a părut o modalitate interesantă de a obţine fonduri pentru spital, în contextul în care toată această activitate se desfăşura în baza unui contract între medic şi manager", a declarat Ioan Barliba, managerul Spitalului „Sf. Spiridon". Acesta spune că în Spitalul „Sf. Spiridon" ar putea exista posibilitatea de a se desfăşura şi activitate privată, însă doar în anumite condiţii. „S-ar putea pune la dispoziţia medicului spaţiu pentru o astfel de activitate privată, însă va putea face asta doar după terminarea programului normal de lucru conform contractului de muncă. De asemenea, pentru a beneficia de aceste servicii, pacientul ar trebui să plătească, iar o parte din bani să intre în bugetul spitalului", a mai spus Barliba.

Interes şi la Socola

Pe de altă parte, unii manageri sunt dispuşi să pună la bătaie pavilioane întregi, dacă asta ar însemna mai multe venituri pentru spital. „Se poate rezolva asta printr-un parteneriat public-privat. Practic, un medic poate lua în comodat un pavilion, însă asta doar în anumite condiţii. În primul rând pe mine mă interesează că acel medic să investească în pavilionul pe care îl administrează. Am nevoie să reabiliteze şi să doteze corespunzător acel pavilion şi el îşi va recupera în timp investiţia. În acelaşi timp însă, e normal că o parte din veniturile pe care le obţine din activitatea desfăşurată în pavilionul respectiv să ajungă în bugetul spitalului", a precizat prof. Dr. Calin Scripcaru, fostul manager al Spitalului de Psihiatrie Socola. De altfel, acesta spune că are deja medici interesaţi de o asemenea posibilitate, însă până a putea pune în practică o astfel de iniţiativă este nevoie de norme de aplicare, norme care încă nu există în noul proiect al Legii Sănătăţii.

Există însă şi manageri care au aplicat această iniţiativă. „La noi în spital deja avem activitate în regim privat, legea ne permite acest lucru, astfel că am considerat că e o bună sursă de venit. Piscina pe care am amenajat-o în cadrul spitalului este parţial privată. Avem contracte cu mai mulţi kinetoterapeuţi care îşi desfăşoară aici activităţile de recuperare medicală. Noile reguli trebuie să fie însă mai clare, legea trebuie să definească mai concret la ce fel de activitate privată se referă. Eventual se pot încheia şi contracte pe servicii de medicină muncii. Până la urmă, foarte multe depind de modul cum este denumit spitalul în lege, societate sau instituţie publică", a declarat Carmen Cumpăt, managerul Spitalului de Recuperare.

De unde pot veni banii

Legea prevede că „spitalele publice, instituţii de sănătate se autofinanţează şi funcţionează pe principiul autonomiei financiare". De asemenea, veniturile spitalelor publice provin în cea mai mare parte din contractele de servicii de sănătate încheiate cu asiguratorii de sănătate. Banii mai pot veni şi din bugetul Ministerului Sănătăţii pentru anumite domenii, cum ar fi activităţile din programele naţionale de sănătate, investiţii şi lucrări de intervenţii în infrastructura, finanţarea activităţilor din cabinete de medicină sportivă, cabinete de medicină legală, de planning familial, TBC, programe tip HIV/SIDA, programe pentru distrofici, salarii pentru rezidenţi şi cheltuieli pentru unităţile de primiri urgenţe. Bugetul spitalului mai poate conţine şi bani din contracte de închiriere, donaţii, sponsorizări, contracte de cercetare, coplata pentru servicii medicale, servicii de sănătate, hoteliere sau de altă natură, furnizate la cerere, împrumuturi, asocieri investiţionale în domenii medicale ori de cercetare medicală şi farmaceutica sau editarea şi furnizarea unor publicaţii cu caracter medical.