Mărţişorul este un mic obiect de podoabă legat de un şnur împletit dintr-un fir alb şi unul roşu, care apare în tradiţia românilor şi a unor populaţii învecinate. Femeile şi fetele primesc mărţişoare şi le poartă pe durata lunii martie.
Totodată, mărţişorul reprezintă sosirea primăverii, odată cu ultima luptă pe care o dă iarna, înainte de a lăsa loc unui sezon mai blând, în care natura renaşte.
Cu toate acestea, sunt şi câteva tradiţii bine înrădăginate de care românii ţin cont. În unele zone predomină superstiţia conform căreia Baba Dochia va trimite gerul înapoi dacă de 1 Martie au loc diferite activităţi gospodăreşti. Tocmai din acest motiv femeile nu spală, nu dau cu mătura, ci doar pregătesc bucatele pentru masă.
În trecut, mărţişorul era pus şi la mâinile ori la gâtul celor mici pentru a le purta noroc tot anul. În anumite zone, copiii îl purtau 12 zile, apoi îl legau de ramura unui pom tânăr, ori de cele ale unui porumbar sau păducel, atunci când înfloreau, pentru ca cel mic să fie alb şi curat ca florile.
În Transilvania sătenii au şi ei obiceiuri legate de 1 Martie. Aceştia atârnă mărţişoarele de uşi, ferestre sau de coarnele animalelor domestice. Aici se crede că acest gest îi protejează pe oameni de spiritele rele.
