Odată cu revenirea copiilor în colectivităţi, cresc şansele extinderii epidemiei de rujeolă, cei mai expuşi fiind micuţii nevaccinaţi din creşe şi din grădiniţe, categorie de vârstă unde se înregistrează şi cele mai multe decese şi îmbolnăviri.

La grădiniţă e cel mai mare pericol, asta pentru că ei sunt cei mai expuşi la boală. Şi copiii trecuţi de cinci ani sunt în continuare în pericol, dar sper că mare parte din restanţieri au fost recuperaţi, s-a vaccinat în această perioadă pe bandă rulantă”, a explicat, pentru „Adevărul”, medicul de familie Gindrovel Dumitra, membru al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF). În prezent, numărul deceselor se ridică la 34, după ce un micuţ de cinci luni din judeţul Neamţ a pierdut lupta cu viaţa. De altfel, Neamţul se numără printre judeţele aflate la mare risc, asta în condiţiile în care până acum cazurile identificate de medici au fost destul de puţine, avertizează specialistul.

Constanţa, Ialomiţa şi Suceava se regăsesc şi ele printre judeţele unde pot apărea focare de rujeolă în perioada imediat următoare.

„Aceste judeţe reprezintă în continuare o bombă cu efect întârziat. Din păcate, există posibilităţi de extindere odată cu intrarea în colectivităţi şi nu în judeţele unde avem cele mai multe cazuri, ci în cele care erau la coada clasamentului. Singura soluţie este vaccinarea, astfel că ea trebuie să continue şi în lunile ce urmează”, a completat Gindrovel Dumitra.

„Grosul a trecut. În zonele de focar - Timiş, Arad, Caraş-Severin, mai pot exista câteva cazuri individuale, izolate. Sunt în risc judeţele care au avut puţine cazuri, dar acestea ar putea fi afectate în toamnă, asta pentru că în curând copiii nu vor mai merge în colectivitate.

Prin urmare, este bine că Ministerul Sănătăţii va împinge rezervele de vaccinuri spre judeţele care n-au fost foarte afectate”, a explicat şi un epidemiolog, adăugând că pneumonia neglijată, ca şi complicaţie a rujeolei, poate duce la septicemie şi insuficienţă renală, în anumite cazuri. Totuşi, faţă de primele luni din an, când medicii de familie nu aveau acces la vaccinul necesar, acum aceştia dispun de cantităţi suficiente de vaccin ROR (rubeolă, rujeolă, oreion). „Şi părinţii, care iniţial erau sceptici, au început să-l solicite”, a mai spus specialistul.

Cu toate că proiectul legii vaccinării, aflat la Senat, prevede că o schemă incompletă de vaccinare sau lipsa imunizării îi pot ţine departe pe copii de sistemul educaţional de stat, în prezent este suficient un aviz epidemiologic dat de medicul de familie, ca părinţii să poată înscrie copiii la creşă, la grădiniţă sau la şcoală.

„În acest moment, copilul e primit, dar părinţii ar trebui să se gândească la ce pericole îşi expun copilul atunci când un singur coleg de-al lor nu este vaccinat”, a precizat Gindrovel Dumitra. De cealaltă parte, Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP), e de părere că nu poate fi încălcat accesul la educaţie al copiilor. „Nu putem să încălcăm un drept printr-o măsură fără să luăm în considerare nuanţele. Este dreptul unui părinte să se informeze cu privire la procentul de vaccinare al copiilor dintr-o clasă şi să îl înscrie într-o altă şcoală sau să îl dea la o altă grădiniţă. Acest procent chiar influenţează decizia părinţilor”, a declarat reprezentantul pacienţilor pentru „Adevărul”.

Părinţii pot ajunge în faţa instanţei sau chiar să plătească amenzi cuprinse între 5.000 şi 10.000 de lei dacă refuză să-şi vaccineze copiii fără un motiv medical. Concret, ultima versiune a legii vaccinării chiar asta prevede: informarea în etape a părinţilor de către medici şi alte autorităţi, pentru ca persoanele care ezită sau care se opun imunizării să fie determinaţe, prin argumente ştiinţifice, să îşi vaccineze copiii. Recent, Italia, a doua ţară lovită de epidemia de rujeolă, a decis să condiţioneze înscrierea în colectivităţi de imunizare.