Timp de o lună de zile, un nor radioactiv a stat deasupra României, cele mai mari concentraţii fiind înregistrate în sudul ţării. Experţii susţin că nu există, însă, motive de îngrijorare.
Serviciul de Meteorologie din Rusia a confirmat la rândul său, cu mare întârziere, că a observat ”o contaminare extrem de mare” cu izotopul radioactiv Ruteniu 106 în regiunea sudică a Munţilor Urali în ultima parte a lunii septembrie.
Anunţul ruşilor a venit după ce numeroase staţii de monitorizare a radiaţiilor din Europa, din ţări ca Germania şi Franţa, au detectat niveluri crescute ale acestui izotop în aer.
Norul radioactiv a stat deasupra României din 15 septembrie până în 10 octombrie, cele mai mari concentraţii de Ruteniu 106, substanţă folosită în industria farmaceutică şi radioterapie, fiind înregistrate în sudul României, la Alexandria, Giurgiu, Bucureşti şi Constanţa, anunţă Ştirile TVR.
Specialiştii susţin că românii nu au fost expuşi niciunui pericol, chiar dacă a fost activată o celulă de criză.
”O concentraţie foarte mare, de o mie de ori mai mare decât cea care a fost depistată pe medie în Europa, nu face decât să lase depigmentări pe piele, nu este o substanţă cu potenţial cancerigen”, a spus Rodin Traicu, preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare din România, pentru sursa citată.
„Radioactivitatea unui asemenea nor nu este excesivă şi când spun asta ma bazez pe catastrofa de la Cernobîl din 1986. Riscurile şi efectele biologice care se produc sunt mai degrabă pe termen mediu şi lung”, a explicat şi Miron Alexandru Bogdan, profesor de pneumologie la UMF Carol Davila.
Ce este Ruteniu 106?
Este forma radioactivă a metalului greu rar Ruteniu, care este foarte asemănător platinei. Izotopii radioactivi ai acestui element se descompun în alte elemente, emiţând radiaţii în acest proces.
Ruteniu 106 este produs din fisiunea atomilor de Uraniu 235, care este folosit în numeroase reactoare nucleare. Este folosit în tratarea cancerului, în special pentru tumorile la ochi sau la piele, dar şi în industria spaţială, fiind utilizat la generarea electricităţii pentru sateliţi.
Ruşii au anunţat că la staţia meteorologică Agrayaş, din sudul Munţilor Urali, concentraţia de Ruteniu 106 a fost de 986 de ori mai mare decât în mod normal.
În Uniunea Europeană, nivelul a fost mult mai mic. Nu a fost comunicată încă sursa radiaţiilor, însă mulţi spun că ar putea avea legătură cu vitrificarea deşeurilor nucleare, un proces în care resturile de combustibili nucleari sunt amestecate cu sticlă topită şi apoi turnate într-un container de oţel, unde se întăreşte. Canistrele sunt apoi sigilate şi depozitate.
România a stat o lună sub un nor radioactiv
24 noiembrie 2017
- Tags:
- concentratii,
- romaniei,
- expertii,
- ingrijorare,
- inregistrate,
- motive
Din aceeaşi categorie:
Noapte de coşmar în Prahova! Furtuna a lăsat localităţi întregi în beznă şi a făcut prăpăd pe şosele

Ne spun că respirăm bine, dar noi simţim altceva. Cât de „curat” e aerul din Ploieşti, în realitate?

Top articole
-
Guvernul Bolojan face "victime": 11 comune din Prahova, rămân fără viceprimari!
-
Lovită pe trecerea de pietoni, o femeie din Ploieşti a murit la spital. Fiul cere ajutor pentru a afla adevărul
-
După ce a îngropat financiar Clubul Sportiv Judeţean, Silviu Crângasu vrea (iar) la CSM Ploiesti
-
Femeie aproape ucisă în bătaie de un bărbat care fusese pus în libertate cu câteva ore în urmă
-
Atac la drumul mare! Mascaţii au descins în Prahova după o tâlhărie ca-n filme
-
DGASPC Prahova face angajări urgente
-
Tragedie în Prahova. Bărbat dispărut găsit mort la Boldeşti Grădiştea
-
Explozie de concedii medicale în Prahova! Zeci de mii de români „bolnavi”, dar controalele scot la iveală o realitate tulburătoare
-
Retragere strategică: Elena Udrea îşi amână şansa la eliberare condiţionată din cauza unui blocaj administrativ
-
Filtre-surpriză la primele ore ale dimineţii! Poliţia rutieră din Prahova, în ofensivă împotriva accidentelor
Anul - ediţia nr. 3796
Copyright © 2011 - 2025 Ştiri Actuale
Copyright © 2011 - 2025 Ştiri Actuale
ISSN–L 2344 – 3006, ISSN 2344 – 3006
Actualizat la 18 iulie 2025
Autentificare
Autentificare