Angajatorii români au început să testeze nu doar nivelul de pregătire profesională a candidaţilor care se prezintă la interviuri pentru joburi, ci şi nivelul de cunoaştere a limbii române.
Astfel de exerciţii de vocabular şi de sintaxă, menite să valideze cunoştinţele de limbă română ale celor aflaţi în căutarea unui loc de muncă, sunt în prezent folosite pentru selecţia candidaţilor pentru posturi de vânzări sau în call center-uri. Din păcate, angajatorii spun că există tot mai mulţi tineri care „pică“ testul, relatează mediafax.ro. „Din păcate, există candidaţi care au probleme legate de modul în care scriu şi vorbesc în limba română, iar surprinzător este că aici vorbim de absolvenţi de studii superioare. Testele de limbă română se dau mai ales pentru posturile din call center sau din domeniul vânzărilor“, a spus Sorina Donisa, country manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară APT.
Folosirea greşită a adverbului „decât“ (în construcţii de tipul: „Vrea decât să ajute“), a pronumelui relativ „care“ cu funcţia sintactică de complement direct fără prepoziţia „pe“ („Cartea care am citit-o nu e a mea“) sau a adverbului „mai“ în faţa pronumelui personal şi a verbului şi nu între ele („Mai îmi dai o dată cartea?“) sunt doar câteva dintre greşelile comune, întâlnite tot mai des în vorbire şi care au început să fie sancţionate de angajatori.
Tendinţa de a valida cunoştinţele de limbă maternă ale candidaţilor la angajare putea fi anticipată, având în vedere că, în ultimii patru ani, doar jumătate dintre absolvenţii de liceu din fiecare generaţie au reuşit să promoveze examenul de bacalaureat.
Iar problemele de fond sunt şi la generaţiile mai tinere: în 2014, în luna iunie, 27% dintre copiii de 14 ani care au susţinut evaluarea naţională la clasa a VIII-a (adică peste 43.000 de copii) nu au reuşit să ia notă de trecere la acest examen la materia „Limba şi literatura română“.
