Castelul a fost construit pe un teren locuit încă din epoca bronzului. În această regiune au fost descoperite numeroase vestigii arheologice din acea epocă, dar şi urmele unor castre romane. Primul mare proprietar al moşiei Drajna a fost marele căpitan şi cronicar Constantin Filipescu-Mărgineanu, nepotul domnitorului Şerban Cantacuzino. Nepotul acestuia, Nicolae Filipescu, a construit biserica Sf. Alexandru din satul Drajna de Jos. Dupa moartea tatălui, timp în care moşia este prădată de trupele otomane, Alexandru Filipescu-Drajneanul (1787-1856) reface singur domeniul familiei sale.
În timpul lui Alexandru Filipescu s-au început zidurile care înconjoară curtea, fiind turnate şase tunuri din bronz cu monograma sa. În aceaşi perioadă se reface şi conacul cel mare, o clădire cu trei nivele, decorată în interior după stilul occidental. Acest stil a fost impus de prietenul boierului, artistul francez Charles Colson. Biserica conacului poartă hramul "Sfantul Alexandru", fiind pictată de I. Vintilescu. În capelă se află cavoul familiei, acoperit cu un bloc de marmură.
Alexandru Filipescu a înfiinţat şi o vastă bibliotecă, aducând cu el valoroase cărţi de la Paris. Find un pasionat sculptor, boierul a realizat mai multe obiecte de artă care se păstrează în saloanele castelului. (printre care câteva candelabre de abanos si marmură). Castelul era construit pe trei nivele (parter si doua etaje), având douăzeci şi şapte de camere şi alte utilităţi, printre care şi o pivniţă enormă la subsol. La parter se găseau şi camerele oaspeţilor mobilate cu lemn masiv de nuc. O atenţie deosebită era acordată sălii de arme care includea bogate colecţii.
Pe timp de iarnă conacul nu putea fi locuit. Alexandru Filipescu a construit un "conac de iarnă", cu ziduri groase şi călduroase, format din şase camere şi un hol. Pe timpul iernii intrega familie se muta în camerele acestei construcţii. Palatul a trecut în posesia familiei Kretzulescu în anul 1854, când fiica lui Alexandru Filipescu se va căsători cu Aga Constantin Kretzulescu. Înteaga moştenire a moşiei , dar şi a casei Kretzulescu din Bucureşti, rămâne în posesia Elenei Kretzulescu.
Toate eforturile de refacere a castelului de la Drajna şi a clădirilor anexe au fost zadarnice odată cu cutremurul din 1914. Pagubele au fost imense, aproape jumătate din castel fiind ruinat. În anul 1915 Elena Kretzulescu va începe, împreună cu fiul său Dumitru Warthiadi, renovarea castelului, respectând vechiul plan al conacului. Castelul a fost dotat cu băi moderne, apă curentă, curent electric etc.
Evenimentele istorice au afectat moşia de la Drajna. Mai întâi, castelul a fost ocupat de trupele germane (1916), apoi a fost jefuit de trupele sovietice (1945). In urma acestei devastări de bunurile de valoare (mobilier, tablouri, lustre de cristal etc), castelul a avut diferite funcţii precum sediul Gospodăriei Agricole de Stat, orfelinat, cămin de odihnă pentru sportivi, sanatoriu TBC, destinatie pe care o are si in prezent.
Sursa: http://www.drajna.ro
Sursa foto: http://www.roxanaradu.com
Români din toate țările, uniți-vă!
Castelul Filipescu Kretzulescu din Drajna
28 iunie 2013
Din aceeaşi categorie:
Proiecte româneşti de protejare a ursului şi acvilei ţipătoare mici, în topul programului Life al CE
Top articole
-
Guvernul Bolojan face "victime": 11 comune din Prahova, rămân fără viceprimari!
-
Vara plină de evenimente în Prahova. O săptămână încărcată de poveşti, oameni şi emoţii
-
Ucigaşul cu toporul din Lipăneşti. Tânără de 22 de ani, lovită mortal în plină zi. Agresorul a fost prins la scurt timp!
-
Lovită pe trecerea de pietoni, o femeie din Ploieşti a murit la spital. Fiul cere ajutor pentru a afla adevărul
-
11 suflete, printre care un bebeluş, lăsate sub cerul liber după un incendiu devastator. Apel la umanitate!
-
Femeie aproape ucisă în bătaie de un bărbat care fusese pus în libertate cu câteva ore în urmă
-
EXCLUSIV VIDEO Nico, surpriza banchetului claselor a 8 a de la Colegiul de Artă Carmen Sylva Ploiesti
-
Groapă de gunoi cuprinsă de flăcări azi-noapte, în Prahova
-
Barajul Paltinu rămâne intact! Operaţiunea de golire s-a blocat înainte să înceapă! Ce au descoperit inginerii
-
Acuzaţii grave după o operaţie de peritonită. O fetiţă din Ploieşti, cu corp străin uitat în abdomen
Anul - ediţia nr. 3783
Copyright © 2011 - 2025 Ştiri Actuale
Copyright © 2011 - 2025 Ştiri Actuale
ISSN–L 2344 – 3006, ISSN 2344 – 3006
Actualizat la 1 iulie 2025
Autentificare
Autentificare
