Premierul interimar Sorin Cîmpeanu a declarat, marţi, 10 noiembrie, că avizele necesare funcţionării lipsesc nu numai pentru multe dintre şcoli, ci şi pentru unele universităţi şi instituţii publice.
„Din şcolile din România şi nu numai şcoli, ci şi universităţi şi alte instituţii publice, o mare parte nu au avizele corespunzătoare. Suntem în momentul în care am decis că vom verifica coerenţa reglementărilor şi vor fi necesare analize complexe de risc, atât la incendii, cât şi la explozii şi cutremure. Deci iată că implicarea specialiştilor, a comunităţii academice este extrem de binevenită”, a declarat Cîmpeanu.
Prim-ministrul a arătat că legislaţia în domeniu a fost modificată în 2006 astfel încât anumite avize să nu fie necesare pentru şcolile care funcţionează în clădiri mai vechi.
„Există o hotărâre de guvern din 1992, o lege din 2006 modificată. Există prevederi care suspendă sau reglementează lipsa avizelor pentru şcolile construite înainte de o anumită perioadă, deci sunt lucruri pe care trebuie să le verificăm şi să le punem într-o coerenţă firească”, a explicat Cîmpeanu.
El a participat, marţi, la o conferinţă organizată cu ocazia a 75 de ani de la cutremurul din 1940, ocazie cu care a arătat că o dezbatere despre efectele cutremurelor, evaluarea hazardului seismic, evaluarea riscului la cutremur şi reabilitarea seismică a clădirilor este foarte actuală, în contextul tragediei de la Colectiv.
„În condiţiile în care după ceea ce ştim cu toţii că s-a întâmplat există o sensibilizare binevenită în raport cu importanţa acestor aspecte”, a mai spus premierul interimar.
În urmă cu 75 de ani, la 10 noiembrie 1940, a avut loc primul cutremur major din România contemporană.
A fost un seism cu magnitudinea de 7,4 pe scara Richter, produs la ora 03.39 şi care a durat 45 de secunde. Conform altor studii, magnitudinea acestui cutremur s-a situat la 7,7 grade.
Epicentrul său a fost localizat în zona Vrancea, la o adâncime de 133 km. Urmările cele mai grave s-au semnalat în sudul şi centrul Moldovei, dar şi în nord-estul Munteniei. Oraşul Panciu a fost distrus în proporţie de 90%. De asemenea, oraşele Focşani, Galaţi, Mărăşeşti, Tecuci şi Iaşi au suferit distrugeri mari.
