Regionalizarea României va ajuta la reducerea decalajului dintre dintre regiunile slab dezvoltate şi cele dezvoltate, susţin oficialii guvernului. În actuala schemă de dezvoltare regională, cea peste care se va suprapune, cel mai probabil, viitoarea hartă administrativă a României, sunt cuprinse echilibrat judeţele care conduc regiunile şi cele care le trag în jos.
„Din păcate, în România, de 23 de ani sistemul administrativ a fost blocat. L-am moştenit aşa de dinainte de revoluţie şi am rămas cu el în aceeaşi formă. Vrem să facem un sistem funcţional, un sistem care să ajute cetăţeanul să o ducă mai bine. Regionalizarea are două obiective: reducerea decalajului de dezvoltare dintre sat şi oraş, dintre regiunile slab dezvoltate şi cele dezvoltate şi asigurarea unor standarde de calitate înaltă a serviciilor publice pentru cetăţeni", a declarat săptămâna trecută Liviu Dragnea, Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice .
Cu alte cuvinte, actualele judeţe care produc, ar urma să le tragă în sus pe cele sărace. Diferenţa de dezvoltare între judeţele aceleiaşi regiuni este în unele cazuri foarte mare.
Liderii regionali, luaţi după produsul intern brut pe cap de locuitor sunt Cluj pentru regiunea Nord-Vest, Braşov pentru regiunea Centru, Iaşi pentru Nord-Est, Constanţa pentru Sud-Est, Argeş şi Prahova pentru Muntenia, Gorj pentru Sud-Vest şi Timiş pentru Vest.
Pe aceleaşi criterii, judeţele care-şi trag regiunile în jos, fiind cele mai slab dezvoltate, sunt Maramureş în Nord-vest, Covasna în Centru, Vaslui în Nord-Est, Vrancea în Sud-Est, Teleorman în Muntenia, Mehedinţi în Sud-Vest şi Hunedoara în Vest.
România este împărţită în opt regiuni de dezvoltare, numite după poziţia geografică în ţară - Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest,Centru, Bucureşti şi Ilfov. Guvernul vrea să suprapună regiunilor de dezvoltare, harta administrativă a României. Potrivit ultimelor declaraţii acestea ar urma să fie funcţionale până la sfârşitul acestui an.
Regiunile de dezvoltare sunt deocamdată opt mărimi statistice, fără personalitate juridică, create în anul 1998 prin asocierea consiliilor judeţene din România pentru a coordona dezvoltarea regională necesară pentru ca România să adere la Uniunea Europeană.
Sursa: Economica.net
REGIONALIZARE/ Leii regionali şi judeţele bolnave
20 mai 2013
- Tags:
- brasov,
- europeana,
- functionale,
- muntenia,
- regionale,
- regionalizarea,
- romania,
- sarace,
- uniunea
Din aceeaşi categorie:
Top articole
-
Falsitatea PSD Câmpina dusă la cote înalte de consilierul Andrei Duran!
-
Accident grav pe Şoseaua Vestului Ploieşti. O persoană încarcerată
-
Ciprian Morărescu nu mai candidează pentru un nou mandat de primar al Comunei Filipestii de Pădure!
-
Iulian Dumitrescu, candidat oficial pentru un al doilea mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova
-
Cristian Constantin Apostol:” ADN-ul USR nu mai există – a devenit oficial un partid “toţi la fel„
-
Ilie Serbănescu, unul dintre cei mai proeminenţi economişti ai României, a murit
-
Femeie violată de un poliţist de la Sectia 4 de Poliţie Ploieşti?
-
Microhidrocentrala din Câmpina, afacerea ilegală care dăinuie de 16 ani de zile. Numele grele din spatele ei
-
Burghelea- miliţianul care umileşte campioanele. VOLO, ia-ţi torţionarul de la CSM!
-
Educatoare de la grădiniţa 47 din Ploieşti ameninţă copiii cu bătaia
Anul - ediţia nr. 3458
Copyright © 2011 - 2024 Ştiri Actuale
Copyright © 2011 - 2024 Ştiri Actuale
ISSN–L 2344 – 3006, ISSN 2344 – 3006
Actualizat la 26 aprilie 2024
Autentificare
Autentificare