Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice a încheiat cea de-a cincea etapă a Campaniei  de sensibilizare şi conştientizare publică din cadrul proiectului “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”, constând în comunicarea directă cu cetăţenii  prin intermediul unor seminarii locale.

Evenimentele s-au derulat în 87 de comune din judeţele: COVASNA, PRAHOVA, BRAŞOV, ILFOV, BUZĂU HARGHITA, ALBA, HUNEDOARA, TIMIŞ, ARAD, MUREŞ, MEHEDINŢI, GIURGIU, CĂLĂRAŞI, DOLJ, GORJ, OLT, VÂLCEA, ARGES, IALOMIŢA, TELEORMAN, NEAMŢ, SUCEAVA, BOTOŞANI, IAŞI, BACAU, BRĂILA, GALAŢI, TULCEA, BIHOR, SATU MARE, MARAMUREŞ, CLUJ, BISTRIŢA NĂSĂUD.

Peste 2500 de cetăţeni (agricultori, fermieri, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene, medici, profesori, invăţători), au participat la seminariile sustinute de experţii de mediu.

Prin aceste acţiuni se doreşte îmbunătăţirea practicilor şi comportamentelor individuale, de familie şi instituţionale în zonele rurale din România (în special în comunele desemnate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi), în ceea ce priveşte gestionarea gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere, precum şi combaterea poluării cu nutrienţi a apelor şi solului şi crearea premizelor pentru o agricultură durabilă.

În cadrul seminariilor, experţii de mediu au făcut cunoscute cele mai importante informaţii cu privire la calitatea apei, managementul gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere, aplicarea îngrăşămintelor, implicaţiile prevederilor Directivei Nitraţi la acordarea subvenţiilor pentru fermieri.

S-a demonstrat că apa din majoritatea fântânilor inspectate are o concentraţie de nitraţi mai mare decat limita normală admisă. Această sursă de poluare provine din depozitarea haotică a gunoiului de grajd şi a latrinelor neimpermeabilizate din gospodăriile oamenilor. Practic, în România, peste 1900 de localităţi sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi.

Cantităţile peste limitele admise a nitraţilor în apa de băut conduc la blocarea oxigenului din sânge, ceea ce afectează capacitatea respiratorie. Afecţiunea se numeşte methemoglobinemie, sau “boala albastră” şi este deosebit de periculoasă pentru sugari, putând provoca moartea. În plus, nitraţii din apă pot provoca avorturi spontane sau infertilitate masculină.

Limita sanitară maximă admisă pentru nitraţi în apa potabilă este de 50 mg/litru, la fel ca în Uniunea Europeană.

Pe termen lung, obiectivul acestei campanii este îmbunătăţirea calităţii vieţii prin practicarea agriculturii ecologice, împădurirea terenurilor improprii agriculturii şi crearea de perdele forestiere de protecţie.

Aceste măsuri elimină riscul îmbolnăvirii cauzate de consumul de apă contaminată şi promovează utilizarea eficientă a gunoiului de grajd care, în acest mod, nu va mai fi un factor poluant.

România a primit un împrumut de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) şi un grant de la Facilitatea Globală de Mediu (Global Environment Facility - GEF) pentru a sprijini implementarea Proiectului „ Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti” (CIPN) în localităţi selecţionate vulnerabile sau potenţial vulnerabile la poluarea cu nutrienţi (ZVN). Obiectivul general de dezvoltare al proiectului este de a sprijini Guvernul României în îndeplinirea cerinţelor Directivei Nitraţi a UE prin (a) reducerea poluării cu nutrienţi a corpurilor de apă, (b) promovarea modificărilor comportamentale la nivel de comună şi (c) întărirea capacităţii instituţionale şi de reglementare.

În vederea  atingerii acestui obiectiv,  Proiectul sprijină Guvernul României prin:

- Implementarea unei serii de investiţii în circa 69 de localităţi ZVN, incluzând: sisteme comunale de depozitare şi manipulare pentru a promova o mai bună gestionare a deşeurilor animale şi menajere, plantarea de fâşii de vegetaţie   forestieră cu rol de protecţie şi reabilitarea păşunilor, canalizare şi epurare a apelor uzate la scară mică şi promovarea Codului de Bune Practici Agricole.

- Întărirea capacităţii instituţionale a Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC) şi a Administraţiei Naţionale ”Apele Române” (ANAR) precum şi a altor agenţii naţionale, regionale şi judeţene implicate, de a implementa Directiva Nitraţi.

- Derularea unei campanii de conştientizare publică pentru a sprijini activităţile proiectului şi a stimula replicarea intervenţiilor proiectului în alte zone similare din România, precum şi în alte ţări riverane de la Marea Neagră şi în ţări candidate UE.