Consiliului federal elveţian a decis activarea clauzei de salvgardare aplicabilă cetăţenilor români şi bulgari, informează MAE, precizând că secretarul de stat George Ciamba a avut o discuţie telefonică cu secretarul de stat Pascale Baerswyl, în cadrul căreia oficialul român a exprimat regretul cu privire la decizia luată de partea elveţiană şi a arătat că aceasta este în disonanţă cu contribuţia pe care comunitatea românească din Elveţia – în marea ei majoritate înalt calificată - o are pe piaţa locală a muncii.
Potrivit sursei citate, secretarul de stat pentru afaceri bilaterale şi strategice în spaţiul euroatlantic, George Ciamba, a avut, miercuri, o convorbire telefonică cu secretarul de stat în Departamentul federal pentru afaceri externe al Confederaţiei Elveţiene, Pascale Baerswyl, în cadrul căreia a fost comunicată decizia Consiliului federal elveţian de a activa clauza de salvgardare aplicabilă cetăţenilor români şi bulgari, prevăzută în Protocolul II al Acordului UE-Elveţia privind Libera Circulaţie a Persoanelor.
Această măsură are o valabilitate de un an, cu posibilitatea de a fi reînnoită în anul 2018 şi are ca termen limită de aplicare 31 mai 2019.
Măsura adoptată vizează exclusiv eliberarea de noi permise de şedere de tip „B” (durată de şedere între 1 şi 5 ani), nerestricţionând eliberarea de permise de tip „L” (durată de şedere sub un an) sau de tip „C” (permise de stabilire a căror eliberare nu este reglementată prin Acordul menţionat) şi nici prelungirea permiselor de tip „B” deja eliberate.
Partea elveţiană a arătat că măsura nu singularizează România, ea fiind aplicată de Elveţia în 2012 pentru statele membre nou intrate în UE şi în 2013 pentru celelalte state membre UE.
Totodată, a rezultat că, potrivit datelor comunicate de către autorităţile elveţiene, în perioada iunie 2016 - mai 2017 au fost acordate aproximativ 3900 permise de şedere de tip „B” pentru cetăţenii români şi bulgari, cifră care depăşeşte pragul mediu al ultimilor 3 ani, de 1024 de permise, se arată în comunicatul MAE.
Secretarul de stat George Ciamba a exprimat regretul cu privire la decizia luată de partea elveţiană, arătând că aceasta survine în contextul unui număr relativ mic al românilor care au solicitat un permis de tip „B” în ultimul an şi este în disonanţă cu contribuţia pe care comunitatea românească din Elveţia – în marea ei majoritate înalt calificată - o are pe piaţa locală a muncii.
Partea română consideră că orice decizie privind libera circulaţie trebuie să se încadreze în spiritul facilitării unui parteneriat apropiat dintre UE şi Elveţia, cu obiectivul respectării liberei circulaţii a persoanelor şi a forţei de muncă şi non-discriminării cetăţenilor europeni, valori care constituie elemente fundamentale ale Acordului pentru Libera Circulaţie a Persoanelor, subliniază MAE.
Ministerul Afacerilor Externe va rămâne în dialog cu autorităţile elveţiene pentru identificarea celor mai bune soluţii în sprijinul cetăţenilor români, în spiritul constructiv care caracterizează relaţia bilaterală şi va continua, prin Ambasada României la Berna, să acorde asistenţa consulară necesară cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene.
Conform Acordului din 1999 dintre Confederaţia Elveţiană şi Uniunea Europeană privind libera circulaţie a persoanelor (ALCP), extins la România şi Bulgaria la 1 iunie 2009 prin Protocolul II la acesta, accesul cetăţenilor români şi bulgari pe piaţa muncii elveţiene s-a făcut în limita unor cote stabilite pe o perioadă de 7 ani. Perioada de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii s-a încheiat la 31 mai 2016, data de la care Elveţia a liberalizat circulaţia lucrătorilor români şi bulgari. Conform Protocolului amintit, în cazul în care fluxul de lucrători români şi bulgari depăşeşte cu 10% media ultimilor trei ani, la data de 1 iunie 2017 sau pentru ultima dată, la data de 1 iunie 2018, guvernul elveţian poate activa o clauză de salvgardare prin care să limiteze eliberarea de noi permise. Măsura poate fi aplicabilă pe durata unui an şi poate fi prelungită cel mult până în mai 2019.
