Apicultura a luat amploare în România, producţia de miere depăşind 20.000 de tone/an. Consumul intern de miere fiind încă foarte redus, majoritatea producţiei ia calea exportului

În ultimii zece ani, apicultura s-a dezvoltat mult în România, numărul de familii de albine ajungând la peste 1,2 milioane, iar producţia de miere la peste 20 de mii de tone/an. Cu toate acestea,  potrivit statisticii oficiale, consumul de miere pe cap de locuitor în România este printre cele mai scăzute din Europa, şi anume, de doar 450 de grame/locuitor, faţă de 2,2 kg în Germania sau 1,5 kg în Olanda şi Belgia. Ca urmare, mai mult de jumătate din producţia de miere de albine din România se vinde la export, cu deosebire în ţări din Uniunea Europeană.


Bătaie pe fondurile europene

Apicultura s-a dezvoltat atât de mult şi pentru că, în ultimii ani, în acest domeniu s-au băgat bani mulţi, atât de la bugetul de stat, cât şi din fonduri europene. Este vorba, pe de-o parte, de subvenţiile anuale acordate până în 2010 (20 de lei pentru familia de albine de elită şi pentru familia de albine de producţie, respectiv, 30 lei pentru familia de albine certificate ecologic) şi, pe de altă parte, de banii alocaţi prin măsurile prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), destinate fermelor de subzistenţă, unde proiectele sunt finanţate în proporţie de sută la sută din fonduri nerambursabile. Începând din 2011, apicultorii beneficiază şi de un program special, finanţat în proprorţie de 50% de la bugetul de stat şi 50% din fonduri europene: „Programul Naţional Apicol din România 2011-2013“.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a alocat acestui program 43.941.629 lei. Banii sunt acordaţi apicultorilor în baza facturilor fiscale prezentate de aceştia. Cele mai solicitate măsuri ale programului sunt  Măsura 3 -„Achiziţionarea de mătci, roi la pachet, roi pe faguri şi familii de albine din rase omologate în România“ (se decontează integral achiziţia a maximum 100 mătci/apicultor, 100 roiuri la pachet, precum şi maximum 100 roiuri pe faguri), precum şi Măsura 4 - „Achiziţionarea de stupi în vederea reformării stupilor uzaţi în urma deplasării acestora în pastoral“ (se decontează pentru fiecare apicultor achiziţia a maximum 125 stupi utilaţi conform tehnologiei apicole, excluzând materialul biologic).

Dar alocarea acestor fonduri a produs zâzanie între apicultori. ACAR a sesizat Ministerul Agriculturii privitor la o serie de nereguli comise de APIA în procesul de acordare a banilor. De exemplu, ACAR sesizează faptul că au apărut „băieţi deştepţi“ şi în apicultură, care doar rulează facturi şi încasează bani grei, în detrimentul  celor care chiar investesc, dar nu au acces la fonduri nerambursabile.


Noul impozit fărâmiţează stupinele

Noul sistem de impozitare, introdus în acest an şi bazat pe norma de venit, îi determină pe apicultori să-şi fărâmiţeze stupinele pentru a plăti impozit cât mai puţin sau chiar deloc. Potrivit actului normativ adoptat de Guvern, până la 50 de familii de albine nu se plăteşte impozit. Între 50 şi 100 de familii, cota de venit pentru care se calculează impozitul este de 70 de lei/familie, iar la peste 100 de familii, cota este de 98 de lei/familie. Impozitul este de 21,5% (cota unică de 16%+contribuţia la asigurări sociale de 5,5%) din norma de venit. Aşadar, între 50 şi 100 de familii de albine, impozitul este de 15 lei/familie, iar la peste 100 de familii, impozitul este de 21,07 lei/familie.