România are cel mai mic nivel din Uniunea Europeană privind cumpărăturile făcute pe internet, doar 6% dintre români preferând această modalitate, relevă Tabloul de bord al pieţelor de consum, publicat marţi în cadrul Summitului european dedicat consumatorilor 2012.
Românii sunt urmaţi de bulgari (7% fac cumpărături prin intermediul internetului) şi italieni (15%). Cea mai mare proporţie a acestui indicator se înregistrează în Marea Britanie (71%), Danemarca (70%), Olanda (69%) şi Luxemburg (65%).
Studiul arată că 43% dintre români (faţă de 58% media în UE) au încredere că autorităţile naţionale le protejează drepturile de consumatori, 54% (faţă de 65% media în UE) cred că furnizorii le respectă aceste drepturi, iar 51% din români (comparativ cu 62% din europeni) simt că sunt protejaţi în mod adecvat prin măsurile naţional de protecţie a consumatorilor.
Pe de altă parte, 51% dintre consumatorii români (cea mai mare proporţie din UE) şi 47% dintre greci cred că un număr semnificativ de produse sunt nesigure, comparativ cu numai 6% în Finlanda şi 7% în Olanda. În cazul retailerilor, proporţiile sunt de 42% în România şi 35% în Grecia, faţă de 2% în Estonia şi Finlanda şi 5% în Irlanda.
O proporţie de 87% dintre retailerii din România, cea mai mare la nivelul UE, consideră că autorităţile publice monitorizează atent şi asigură conformitatea cu legislaţia privind consumatorii în domeniul lor de activitate, faţă de 85% în Marea Britanie, 84% în Belgia şi Olanda, 55% în Grecia, 56% în Islanda, 57% în Bulgaria şi 59% în Polonia.
Tabloul de bord mai indică, de asemenea, că nu este la fel de uşor pentru consumatori să cumpere din străinătate faţă de propria ţară, ceea ce înseamnă că nu au acces la o paletă mai largă de alegere şi la economii cu beneficii potenţiale de până la 204 miliarde de euro pe an.
O altă concluzie a studiului este aceea că, în timp ce comerţul electronic continuă să se extindă, tranzacţiile rămân în mare măsură interne, în pofida potenţialului reprezentat de paleta mai largă de alegeri şi de economiile care se pot realiza dincolo de frontiere. Consumatorii pot fi mai încrezători în cumpărăturile din alte ţări UE, deoarece îngrijorarea lor cu privire la comercianţii străini se arată a fi în mare măsură nefondată, iar comerţul electronic transfrontalier pare a fi cel puţin la fel de fiabil ca cel intern.