Luni, 23 septembrie 2019 - 1:43:49
Echipa Ştiri Actuale
Români din toate țările, uniți-vă!

Cabinet stomatologic Ploiesti, Dentist Ploiesti - Stomatologie

CCR dezbate sesizările băncilor privind Legea dării în plată


11 octombrie 2016

Curtea Constituţională discută marţi 33 de dosare în care băncile au ridicat excepţii de neconstituţionalitate cu privire la Legea dării în plată, din totalul de peste 500 de sesizări depuse de la intrarea în vigoare a actului.

În şedinţa publică de marţi va fi discutată Legea dării în plată, în urma sesizărilor băncilor asupra actului. Pe ordinea de zi figurează 33 de dosare pe tema acestei legi, urmând să fie audiaţi reprezentanţi ai băncilor, care vor expune argumente în favoarea declarării unor prevederi din lege neconstituţionale.

Potrivit uzuanţei, CCR ar putea conexa toate aceste dosare, având în vedere că se referă la aceeaşi lege, iar criticile ridicate de avocaţii băncilor sunt similare.

În total, peste 500 de sesizări au fost făcute de reprezentanţii băncilor la acest act normativ, urmând ca judecătorii Curţii să decidă dacă marţi vor prelua criticile ridicate în toate aceste cazuri sau le vor dezbate în separat.

Numărul sesizărilor s-a dublat în mai puţin de o lună. La mijlocul lunii septembrie, existau aproximativ 250 de astfel de sesizări.

Având în vedere numărul mare de dosare aflate pe masa Curţii Constituţionale cu privire la Legea dării în plată, este puţin probabil ca judecătorii să ia marţi o decizie finală. Conform procedurilor, CCR poate solicita date suplimentare de la instituţii ale statului sau de la petenţi, în măsura în care consideră acest lucru necesar.

În unele dosare au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate cu privire la Legea dării în plată în ansamblu, însă majoritatea se referă la câteva articole precise. Printre cele mai contestate prevederi din lege se află cea privind aplicarea legii atât asupra contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării în vigoare a dării în plată, cât şi asupra contractelor încheiate după această dată. Băncile ar putea invoca astfel elemente de neconstituţionalitate cu privire la un posibil efect retroactiv al legii, fapt interzis de Constituţie.

O altă prevedere contestată este cea prin care darea în plată devine posibilă prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.

Băncile au ridicat excepţii de neconstituţionalitate şi cu privire la articolele care stabilesc paşii de urmat pentru deschiderea unei proceduri de dare în plată, precum şi cu privire la criteriile de eligibilitate.

Nicio bancă nu a ridicat însă critici de neconstituţionalitate cu privire la exceptarea programului "Prima Casă" din lege, aşa cum avertizau iniţiatorii şi susţinătorii legii că se va întâmpla în cazul în care este introdusă o astfel de excepţie în text.

Banca Transilvania, una dintre băncile care au făcut cele mai multe sesizări, a precizat, pentru News.ro, în luna august, că a invocat excepţia de neconstituţionalitate în cadrul contestaţiilor formulate în baza Legii nr. 77/2016.

"Am avut în vedere, în principal, principii constituţionale cunoscute şi unanim acceptate precum neretroactivitatea legii civile şi garantarea dreptului de proprietate privată, principii pe care, la o primă evaluare, le considerăm încălcate de anumite prevederi ale legii. Cu toate acestea, subliniem faptul că prevederile legale cu privire la care am invocat excepţia se bucură în continuare de prezumţia de legalitate, Curtea Constituţională fiind singura instituţie abilitată să verifice concordanţa legii cu Constituţia", a precizat banca, într-un răspuns transmis la solicitarea News.ro.

Banca Transilvania a ţinut să menţioneze că, "până la o soluţie a Curţii pe acest aspect, BT va continua să respecte şi să aplice legea dării în plată".

Legea dării în plată a intrat în vigoare pe 13 mai.

Strict tehnic, când titularul nu mai poate plăti ratele, va trimite o notificare băncii prin care anunţă că vrea să îi transmită dreptul de proprietate. Din acel moment, omul nu va mai fi dator băncii, iar banca nu va mai avea dreptul să recupereze întreaga valoare a împrumutului oferit, ci ar rămâne doar cu casa. Nu se va putea duce către alte proprietăţi ale debitorului sau către alte venituri ale acestuia.

Persoanele care vor putea beneficia de această lege trebuie să fie consumatori persoane fizice, cu credite imobiliare/ipotecare de maxim 250.000 de euro, inclusiv credite de nevoi personale cu ipotecă, condiţia fiind ca finanţările să fi fost contractate pentru achiziţia, construcţia, extinderea, modernizarea, amenajarea sau reabilitarea unui imobil cu destinaţia de locuinţă sau garanţia să include cel puţin un imobil cu destinaţia de locuinţă.

De asemenea, legea se aplică şi debitorilor care au fost deja executaţi silit de către bănci.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, declara, recent, că un număr de 3.398 de debitori au depus 3.907 notificări către 24 de bănci după intrarea în vigoare a legii dării în plată, valoarea creditelor aferente fiind de 1,13 miliarde lei, ceea ce reprezintă 2% din valoarea totală a împrumuturilor ipotecare. În aproape două treimi din cazuri - 64% -, valoarea creditului rămas de rambursat este mai mare decât valoarea garanţiei.


Share on Facebook
Share on Twitter
Share on Google Plus
Share on Linkedin
rating  rating  rating  rating
(359 vizualizări)
Dacă v-a plăcut acest articol, daţi-ne un like:

Adăugaţi un comentariu:
Folosind un cont de facebook:
sau folosind formularul următor:
Nume:

Email:

Comentariul:

Cod siguranţă:
Codul de securitate



Servicii medicale de calitate la standarde europene

Din aceeaşi categorie:



















































































Ştiri Actuale on Linkedin
Ştiri Actuale on Twitter
 on Google Plus
Ştiri Actuale on Facebook


servicii complete deratizare,dezinsectie,dezinfectie


































ISSN–L 2344 – 3006, ISSN 2344 – 3006
Actualizat la 22 septembrie 2019
Autentificare
stiriactuale.ro