Luni, 6 decembrie 2021 - 3:53:08
Echipa Ştiri Actuale
Români din toate țările, uniți-vă!

Cabinet stomatologic Ploiesti, Dentist Ploiesti - Stomatologie

Braşov, 11 februarie 1929: cel mai mare ger din istoria României: -38,5 grade Celsius


12 februarie 2014

 Pe 11 februarie 1929, în Ţara Bîrsei se înregistra cea mai joasă temperatură din istoria României: -38,5 grade C, minimă atinsă din nou şi în 25 ianuarie 1942. Frigul crîncen din acest început de an 2014 n-a coborît termometrele sub 30 de grade, însă  e greu de suportat, cu tot confortul locuinţelor de azi. Dar cum a fost iarna acum 85 de ani la Braşov? Dacă ar fi funcţionat acelaşi sistem meteorologic de avertizare, s-ar fi instituit cod roşu de ger. Problemele erau aceleaşi, efectele la fel de catastrofale, iar autorităţile la fel de neputincioase. Iată cum a „îngheţat“ Gazeta Transilvaniei în paginile ei realitatea acelui februarie 1929, cînd braşovenii au trăit cel mai aprig ger din istorie.

Februarie 1929. „Gazeta Transilvaniei“ informa despre lucrurile obişnuite: admiterea la liceu, concursul de schiuri“, preţul lemnelor, şedinţa consiliului comunal, facilităţi pentru invalizi, văduve şi orfani de război, un nou cod al muncii, încheierea de împrumuturi externe, războiul din Afganistan, plata impozitelor şi nemulţumiri la adresa guvernării liberale. Parcă am citi dintr-un ziar de azi.

Existau şi ştiri care nu aveau nicio legătură cu prezentul: „Hîrtia s-a ieftinit, domnul ministru al industriei şi comerţului continuînd politica de ieftinire a traiului“. Din actualitatea externă, însă, venea o ştire din Polonia afectată de ger: „În aceste zile s-au menţinut pe străzile Varşoviei circa 100 de focuri mari pentru protejarea publicului contra gerului. Focul a ars pînă seara cînd fu stins pentru a nu se produce un incendiu”. Avea să fie doar începutul.

Peste cîteva zile, valul de frig a ajuns şi în România. Ninsese, iar la început de februarie, se stîrnise vîntul. În restul ţării era şi mai rău, o vreme, trenurile n-au circulat.

„Potolindu-se viscolul, au început lucrările de deszăpezire. Trenurile circulă astăzi aproape toate, natural, unele cu mici întîrzieri.“ La Constanţa, vapoarele au fost prinse în gheţuri. „Gerul năpraznic a făcut ca ţărmurile Mării Negre să îngheţe cît vezi cu ochii. A venit apoi şi un vînt cu furtună, din pricina căruia multe vapoare s-au rătăcit, iar altele au suferit stricăciuni.“ Marea a mai îngheţat aşa crîncen abia în 1954. În 10 februarie 1929, Constanţa a trăit cel mai mare frig din istorie: -25 grade C. România se congela.

 Mecanici de locomotive, degeraţi

Pe 11 februarie, staţia meteorologică de la Bod a transmis o informaţie uluitoare: -38,5 grade Celsius. „Gazeta Transilvaniei“ a făcut atunci o sinteză a consecinţelor gerului aspru: trenuri anulate, şine plesnite de ger, victime atît de multe încît nici nu puteau fi numărate. Cele mai mari nenorociri se întîmplau tot la Buzău, unde „gerul a stins viaţa la vreo 12 persoane, care, în diferite locuri, au fost găsite moarte de frig“. „Mamă, tată şi 12 copii au căzut pradă morţii din cauza puternicului ger“. La Cîmpina, a îngheţat o întreagă aşezare de ţigani care trăiau în corturi. Mari probleme erau în traficul CFR, aflat la bunăvoinţa mecanicilor de locomotive şi a fochiştilor, după cum acceptau sau refuzau să plece la drum. Cei care se încumetau să pornească locomotivele erau adevăraţi eroi care „îşi văd de slujbă cu tot gerul grozav“.

„Mulţi însă din mecanici s-au îmbolnăvit şi au degerat, şi astăzi sînt internaţi în spitale“, cei mai mulţi fiind de la Bucureşti. „Unde înainte, depoul trimetea zilnic 250 de locomotive, astăzi ies maximum 20 de locomotive pe zi“. Garnituri întregi de trenuri erau avariate, pagubele CFR-ului erau de sute de milioane de lei.

Şinele zăceau îngropate sub troiene înalte de patru metri. Şi comunicaţiile căzuseră. Direcţia de Poştă, Telegraf şi Telefon anunţa că „pînă la încetarea viscolului şi restabilirea transporturilor, se suspendă primirea la poştă a pachetelor particulare şi oficiale. De asemenea, şi poşta de scrisori este expusă la întîrzieri nedeterminate“. Ravagiile provocate de viscol erau uriaşe, „pe o mare întindere, stîlpii au fost rupţi, întrerupînd circulaţia telegrafică şi telefonică“.

 Despre încălzirea globală în 1929!

Încercînd o explicaţie pentru extremele meteorologice din acel an, profesorul braşovean F. Sânjoanu spunea că totul se datorează unui val rece venit dinspre miazănoapte, care a luat locul celui cald, de la miazăzi. Astăzi, specialiştii descriu cam la fel fenomenul temperaturilor extreme în depresiunea Braşovului. În perioadele geroase, aerul rece polar care ajunge în zona montană din estul Transilvaniei, fiind mai dens şi mai greu, coboară şi stagnează în depresiuni, formînd ceea ce meteorologii numesc „lacuri de frig“.

Aşa se explică de ce polul frigului din România e tocmai în Braşov şi zonele învecinate: Joseni, Gheorgheni, Miercurea-Ciuc, Întorsura Buzăului, Topliţa. Dar gerurile din 1929 nu vor fi ultimele. Profesorul susţinea că, peste un timp, tot Pămîntul va îngheţa, „vară, iarnă, deopotrivă“, vieţuitoarele se vor retrage în zonele mai calde, dar, în cele din urmă, peste mii de ani, o calotă glaciară va acoperi planeta. Viziunea omului de ştiinţă braşovean este uimitor de asemănătoare cu teoriile moderne despre efectele încălzirii globale, chiar dacă nu numeşte aşa fenomenul. Face şi o incursiune în istoria îndepărtată, comparînd vremurile ce vor veni cu cele din zorii speciei umane, cînd „omul trăia prin peşteri certîndu-se cu urşii“. Autorul articolului nu se dă bătut în faţa ameninţării cu gerul veşnic, fiind convins că omenirea va găsi o soluţie „cîtă vreme pămîntul va avea aer, apă şi rază de soare“.

 

Sursa: regiuneacentru.ro


Share on Facebook
Share on Twitter
Share on Google Plus
Share on Linkedin
rating  rating
(179 vizualizări)
Dacă v-a plăcut acest articol, daţi-ne un like:

Adi Deseuri Prahova

Adăugaţi un comentariu:
Folosind un cont de facebook:
sau folosind formularul următor:
Nume:

Email:

Comentariul:

Cod siguranţă:
Codul de securitate



Din aceeaşi categorie:










Clinica Roua









































































Ştiri Actuale on Linkedin
Ştiri Actuale on Twitter
 on Google Plus
Ştiri Actuale on Facebook




































ISSN–L 2344 – 3006, ISSN 2344 – 3006
Actualizat la 4 decembrie 2021
Autentificare
stiriactuale.ro