Părţile care tergiversează voit judecarea cauzelor civile pot plăti amenzi de până la 1.000 lei. După 1 septembrie, singura cale de atac a unei hotărâri rămâne apelul, însă procesele aflate deja pe rol se vor judeca după vechile reguli.
Peste o lună, orice persoană ce se va constitui parte într-un proces civil, dar şi procurorul de caz, poate face contestaţie privind tergiversarea procesului, prevalându-se de încălcarea dreptului la soluţionare a procesului într-un termen optim şi previzibil. De la 1 septembrie, odată cu apariţia noului Cod de procedură civilă, procesele vor avea, stabilit de judecători, un termen estimativ pentru soluţionare (termen optim şi previzibil, stabilit conform complexităţii cauzei, duratei de cercetare, împrejurărilor etc.), ce va trebui respectat şi, doar prin excepţie, decalat, tot de judecător, atunci când este cazul. Termenul stabilit va fi trecut la dosar de la prima şedinţă. Cu această măsură, legiuitorii României încearcă scurtarea termenelor de soluţionare a cauzelor civile care sunt în prezent interminabile. Fără ca statul să aibă vreun instrument de sancţionare, părţile găsesc mereu tot felul de chichiţe prin care tergiversează procedurile, pronunţările durând, de multe ori, ani de zile.
Amenzi pentru cel care amână judecarea cauzei civile
Noul Cod de procedură civilă prevede sancţiuni aspre pentru obiceiul de a lungi, nejustificat şi deliberat, un proces. Vor plăti amenzi şi chiar despăgubiri morale şi materiale toţi cei care îşi exercită abuziv drepturile şi tratează cu rea-credinţă obligaţiile procesuale. Se are în vedere, aşadar, partea în proces care cu intenţie sau chiar fără va provoca amânarea judecării cauzei sau a unei executări silite. La cererea celeilalte părţi sau a procurorului, aceasta poate plăti nu numai despăgubiri, dar şi amenzi judiciare cuprinse între 100 şi 1000 lei. Instanţele care par a nu-şi fi dat interesul în soluţionarea conform termenului prestabilit a cauzei nu vor fi scutite de contestaţii. Cu invocarea aceluiaşi drept la soluţionare a procesului în termen optim şi previzibil, oricare dintre părţi, precum şi procurorul de caz, pot contesta şi solicita luarea masurilor legale pentru înlăturarea situaţiei care întârzie procesul.
Contestaţia la tergiversarea procesului trebuie rezolvată în 5 zile şi se poate face, conform noului CPC, doar în 4 situaţii speciale :
- Când legea stabileşte un termen de finalizare a unei proceduri, de pronunţare ori de motivare a unei hotărâri, însă acest termen s-a împlinit fără rezultat. - Când instanţa a stabilit un termen în care un participant la proces trebuia să îndeplinească un act de procedură, iar acest termen s-a împlinit, însă instanţa nu a luat, faţă de cel care nu şi-a îndeplinit obligaţia, măsurile prevăzute de lege. - Când o persoană ori o autoritate care nu are calitatea de parte a fost obligată să comunice instanţei, într-un anumit termen, un înscris sau date ori alte informaţii rezultate din evidenţele ei şi care erau necesare soluţionării procesului, iar acest termen s-a împlinit, însă instanţa nu a luat faţă de cel care nu şi-a îndeplinit obligaţia măsurile prevăzute de lege. - Când instanţa şi-a nesocotit obligaţia de a soluţiona cauza într-un termen optim şi previzibil prin neluarea măsurilor stabilite de lege sau prin neîndeplinirea din oficiu, atunci când legea o impune, a unui act de procedură necesar soluţionării cauzei, deşi timpul scurs de la ultimul său act de procedură ar fi fost suficient pentru luarea măsurii sau îndeplinirea actului".
Fotografiile, filmele şi înregistrările audio vor fi acceptate ca probe în proces
Viitorul CPC, care va intra în vigoare de luna viitoare, aduce şi alte noutăţi ce au acelaşi scop. În primul rând, cercetarea procesului nu se va mai realiza în şedinţă publică. Înaintea dezbaterii pe fond, părţile se vor întâlni cu judecătorul numai în sala de consiliu. Dacă în legislaţia actuală instanţele nu acceptă decât înscrisuri, martori, mărturii directe, expertize sau cercetări la faţa locului, în procesele iniţiate după 1 septembrie vor fi acceptate şi probe materiale care pot lămuri o serie de fapte în proces. Tot probe materiale sunt considerate fotografiile, filmele, fotocopiile, înregistrări audio pe diferite suporturi, obţinute însă în condiţii legale şi conform bunelor moravuri.
Se mai poate face recurs doar în cazuri excepţionale
De la 1 septembrie se vor restrânge căile de atac ale unei hotărâri judecătoreşti ale primei instanţe. De la această dată va fi valabilă numai regula unicităţii căii de atac, respectiv apelul. Recursul va fi posibil doar în situaţii excepţionale, cererea pentru această fază trebuind a fi întocmită doar de jurist sau avocat. Magistraţii judecătoriilor vor avea competenţe numai pentru cauze cu o valoare mică şi complexitate redusă, dar foarte des întâlnite cum ar fi divorţurile sau cererile de evacuare, în timp ce tribunalul a va judeca pe fond litigii evaluate în bani, sume mai mari de 100.000 lei. Noul Cod de procedură civilă schimbă de asemenea substanţial procedura executării silite. Din această categorie, nu se va mai porni procedura de executare silită pentru creanţe mai mici de 10.000 lei decât dacă datornicul nu mai deţine alte bunuri ce pot fi urmărite
Procesele aflate pe rol se judecă mai departe după actual cod de procedură
Cauzele civile intrate pe rol înainte de data de 1 septembrie se vor tărăgăna încă în instanţă, pentru că se vor desfăşura conform codului de procedură civilă încă valabil. Aceasta înseamnă că, încă o vreme, noile reguli procesuale nu vor avea un efect considerabil, iar judecătorii se vor opinti mai departe printre sute şi sute de dosare de rezolvat.
