Mihai Viteazul s-a întors la Gherghiţa. Nu pentru a emite vreun act domnesc, ci pentru a reaminti localnicilor, prin Centrul Cultural – Istoric ,,Mihai Viteazul” inaugurat în localitate, care le sunt rădăcinile. Centrul Cultural – Istoric ,,Mihai Viteazul” a fost realizat în cadrul unui parteneriat Consiliul Judeţean Prahova – Primăria Gherghiţa.
La eveniment au participat preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, Rodica Paraschiv, prefectul judeţului Prahova, presedintele Comisiei de Integrare Europeana, consilierul judeţean Ludmila Sfirloaga, Ciolacu Constantin, primarul comunei Gherghiţa, Profesor Univ. Dr. Nicolae Noica, Acad. Vasile Tărâţeanu, Prof. Univ. Ştefan Olteanu, Elena Nandriş, primarul comunei Mahala - Raionul Cernăuţi, Maria Bajura, directorul Colegiului ,,Adrian Păunescu” din comuna Copăceni, Raionul Sângerei, Silviu Tănase – redactorul şef al revistei Timpul din Chişinău, reprezentanţi ai instituţiilor de cultură din judeţ.
În cadrul ceremoniei de deschidere a mai avut loc şi vernisajul expoziţiei ,,Mihai Viteazul şi Târgul medieval Gherghiţa” precum şi deschiderea bibliotecii comunale din Gherghiţa ce se află în cadrul Centrului Cultural. În incinta Centrului Cultural a fost dezvelit şi bustul domnitorului Mihai Viteazul, realizat de către sculptorul prahovean Constantin Ionescu
Gherghiţa a fost atestată documentar pentru prima dată la 20 ianuarie 1431, într-un hrisov emis de domnitorul Dan al II-lea (1427-1431), fiul lui Mircea cel Bătrân. La sfârşitul secolului al XIV-lea, aceasta devine localitate urbană, locuinţele din acea vreme, descoperite de cercetători, fiind specifice lumii medievale urbane. Din Gherghiţa au emis acte Vladislav al II-lea, dar şi Radu cel Frumos, Basarab cel Bătrân şi Basarab cel Tânăr, Vlad cel Tânăr, Vladislav al II-lea, Pătraşcu Vodă, precum şi Mihai Viteazul.
În 1554, Pătraşcu Vodă este primul care menţionează că emite acte de judecată din „Scaunul Gherghiţei” - ceea ce înseamnă că oraşul devenise un important centru teritorial administrativ şi centru judiciar. În perioada 1595-1596, Mihai Viteazul a emis din Scaunul de la Gherghiţa 27 de acte, iar în anumite perioade, voievodul şi dregătorii din Sfatul domnesc au fost prezenţi zi de zi pentru a emite documente de justiţie şi pentru soluţionarea diferitelor procese penale şi civile. Una dintre descoperirile spectaculoase din zonă o reprezintă fundaţiile unei biserici de rit ortodox, nemenţionată în documente şi înconjurată de o necropolă. Biserica a fost construită în a doua jumătate a secolului al XV-lea, ca biserică de mir pentru locuitorii din zonă.
Cercetările au scos la iveală că, în secolul următor, aceasta a fost refăcută, după ce a trecut printr-un incendiu. În pridvorul bisericii s-a descoperit un mormânt cu un inventar bogat - cuprinzând inclusiv obiecte de aur şi de argint - care aparţine ctitorului bisericii din etapa a doua de construcţie, de la mijlocul secolului al XVI-lea: Eniu, portarul din Slătioara, mare dregător domnesc.