Dispărut de mai bine de cinci ani în condiţii suspecte, fostul şef de cabinet al ex-preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Codruţ Alexandru Marta, a acţionat, anul trecut, în judecată Direcţia Generală a Finanţelor Publice, solicitând anularea unui act administrativ emis de autoritatea fiscală pe numele său, scrie Jurnalul.ro.

Marta a fost reprezentat, în acest proces civil, de către un cabinet de avocatură din Capitală, cabinet care a reprezentat, în aceeaşi speţă, alţi 24 de reclamanţi care, la rândul lor, au dat în judecată Finanţele Publice. Procesul nu doar că a fost acceptat la judecată de două instanţe, dar a şi fost dus la bun sfârşit, dispărutul Marta făcând, în luna noiembrie a anului trecut, chiar şi recurs. Decizia definitivă în acest proces a fost pronunţată, de Curtea de Apel Bucureşti, la sfârşitul lunii aprilie a acestui an, când reclamaţia a fost respinsă. Printre colegii de proces se numără şi controversatul Elan Schwartzenberg, cel care l-ar fi văzut ultima dată în viaţă pe Codruţ Marta în primăvara anului 2012 .

Încă din anul 2014, procurorii care instrumentează dosarul dispariţiei lui Codruţ Marta erau de părere că acesta nu se mai află în viaţă, luând în calcul faptul că acesta ar fi fost victima unui asasinat. Timp de cinci ani de zile, fostul şef de cabinet al lui Sorin Blejnar, ex-preşedintele ANAF, nu a fost găsit, nici în viaţă, nici decedat, autorităţie şi apropiaţii acestuia neputând furniza absolut niciun fel de informaţii despre soarta lui.

În aceste condiţii, în mod complet inexplicabil, în data de 23 iunie 2016, „fantoma” lui Codruţ Marta şi-a făcut apariţia, în calitate de reclamant într-un proces civil, având numărul 24039/3/2016, înregistrat pe rolul Secţiei a II-a de Contencios Administrativ şi Fiscal al Tribunalului Bucureşti, în care a chemat în judecată Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice şi Direcţia de Impozite şi Taxe Locale a Sectorului 1, solicitând anularea unui act administrativ emis pe numele său.

Codruţ Marta nu este singurul reclamant din acest dosar, speţa reunind nu mai puţin de 27 de persoane care au cerut, de asemenea, anularea actelor administrativ-fiscale emise pe numele lor de către cele două organe fiscale. Printre colegii de dosar ai lui Codruţ Marta se află şi personalităţi, printre care şi apropiaţi ai dispărutului om de afaceri.

Astfel, potrivit avizierului care anunţa, la acel moment, faptul că s-a înregistrat acest dosar la Tribunalul Bucureşti, o regăsim şi pe cea de-a doua soţie a lui Codruţ Marta, Andreea Marta, dar şi pe controversatul om de afaceri (fugit, la rândul lui, în Israel), Elan (Emilian) Schwartzenberg, pe fratele acestuia, Fabian, dar şi pe Oana Mihaela Schwartzenberg (alias Mihaela Rădulescu). Tot reclamanţi, alături de Codruţ Marta, în acelaşi proces, mai sunt fostul primar al Constanţei, Radu Ştefan Mazăre, fiul acestuia, Mihai, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Daniel Constantinescu, şi soţia sa, Codruţa Mihaela, apropiatul acestora Gabriel Sorin Strutinsky, dar şi alte persoane fizice.

A făcut şi recurs la Curtea de Apel

Dubioasa cauză a fost luată în discuţie de Tribunalul Bucureşti la patru luni de la data depunerii cererilor, mai exact în data de 27 octombrie 2016, procesul începând cu o amânare, instanţa acordând un alt termen de judecată pentru studiul înscrisurilor communicate şi pentru depunerea relaţiilor solicitate la primul termen. Procesul a fost reluat în data de 24 noiembrie 2016, care, de altfel, a fost şi ultimul termen în faza de fond, când magistraţii au decis să respingă contestaţia formulată de toţi cei 27 de reclamanţi în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice, după ce a constatat lipsa calităţii procesuale pasive a acesteia. Mai mult, Tribunalul Bucureşti, prin Hotărârea nr. 6772/2016, a respins cu totul contestaţia, pe care a considerat-o ca fiind nefondată. Fiind o hotărâre pe fond, ea a putut fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Şi, iată cum, în data de 13 ianuarie 2017, toţi petenţii, inclusiv Codruţ Alexandru Marta, au declarat recursuri, depuse la Tribunalul Bucreşti, prin intermediul Cabinetului de Avocatură Simona Barascu, unde toţi, inclusiv Codruţ Marta, şi-au declarat domiciliul ales. Cauza s-a mutat, astfel, la Curtea de Apel Bucureşti, care a înregistrat dosarul de recurs în data de 18 ianuarie 2017. Într-un singur termen de judecată, care a avut loc în data de 27 aprilie 2017, instanţa de recurs a finalizat definitiv această speţă, prin respingerea recursului ca nefondat.

Şi specialiştii în drept sunt uimiţi

Cum este posibil ca o persoană dispărută, despre care până şi anchetatorii care, teoretic, încă îl caută îl consideră mort, să dea în judecată statul român, să piardă la fond, apoi să formuleze recurs şi să piardă acest proces, la fix cinci ani şi o lună de zile de la dispariţie? Inexplicabil, după opinia specialiştilor în drept. Potrivit acestora, o acţiune în instanţă, fie ea în materie civilă, administrativă sau penală, poate fi făcută numai de către reclamant, personal, sau prin intermediul unui reprezentant legal. Acest reprezentant legal este obligat să prezinte instanţei o împuternicire care poate fi autentificată la notariat sau o împuternicire avocaţială semnată de acest reclamant.

Ceea ce, teoretic, înseamnă că dispărutul Codruţ Marta a semnat astfel de documente anul trecut, dar şi anul acesta. În 2014, la doi ani de la dispariţie, procurorul-şef adjunct al DNA, Marius Iacob, care s-a ocupat iniţial de acest dosar, pe vremea când se afla la conducerea Parchetului General, preciza, într-un interviu, că ipoteza pe care merg anchetatorii este aceea că, „cel mai probabil, el nu se mai află în viaţă în acest moment”. „Avem în lucru un dosar care are şi acest aspect al dispariţiei lui Codruţ Marta. El este dat în urmărire internaţională, pe numele său s-a solicitat, acum doi ani, mandat de arestare preventivă. Luăm în calcul şi varianta în care el a fost ucis”, spunea, atunci, Marius Iacob.

Urmărit internaţional în Dosarul „Motorina”

Codruţ Marta este dispărut încă din data de 21 martie 2012. Se ştie că, în ziua respectivă, a plecat de la domiciliu, lăsându-şi telefoanele mobile acasă, după care i-a cerut şoferului să-l plimbe cu maşina prin oraş. Printre ultimele persoane care l-au văzut în viaţă pe Codruţ Marta se numără şi controversatul afacerist Elan Schwartzenberg. La momentul dispariţiei sale, Marta era deja cercetat penal, alături de şeful şi prietenul său bun, Sorin Blejnar, pentru instigare la evaziune fiscală.

În acelaşi an, soţia sa, Andreea Marta, a fost acuzată şi, ulterior, trimisă în judecată, pentru proxenetism. Dispariţia lui Codruţ Marta a fost anunţată de soţia sa după patru zile.

Coduţ Marta a fost dat în urmărire generală şi internaţională, prin Interpol, după ce Curtea de Apel Bucureşti a decis arestarea sa în lipsă, la cererea DNA. Marta este fostul şef de cabinet al ex-preşedintelui ANAF, Sorin Blejnar, alături de care este acuzat că, în perioada mai 2011 – iulie 2012, a sprijinit un grup infracţional organizat, preocupat cu sustragerea de la plata accizelor aferente unor mari cantităţi de motorină, cu un prejudiciu de peste 15 milioane de euro.


SURSA: Jurnalul.ro