Ministerul Transporturilor a anunţat un nou proiect de anvergură pentru infrastructura rutieră, autostrada Targu-Mures - Iaşi, în ciuda faptului că deocamdată nu a terminat Coridorul IV paneuropean şi nici nu a găsit o soluţie financiară pentru traversarea munţilor pe ruta Sibiu-Pitesti sau Comarnic-Brasov-Fagaras.

Astfel, Transporturile au în plan să construiască autostrada Targu-Mures - Iaşi (289 de kilometri), o şosea ce ar urma să traverseze Carpaţii Orientali, potrivit unor documente de câteva zeci de pagini publicate recent pe site-ul ministerului. Autostrada va fi construită cu circa 8,9 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că fiecare kilometru al acestei şosele va costa în medie 30,8 milioane de euro. În contextul în care această autostradă ar urma să coste echivalentul a aproape 7% din PIB-ul României în 2011, prima întrebare care apare este de ce preţul este atât de mare, mai ales că standardele de cost stabilesc un preţ de cel mult 6,1 milioane de euro pe kilometru.

"Costurile de realizare a autostrăzii sunt justificate prin traseul dificil din punct de vedere tehnic (autostrada traversează munţii), ceea ce impune un volum mare al lucrărilor de artă", spune Mircea Pop, director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

Potrivit informaţiilor care apar pe site-ul Ministerului Transporturilor, autostrada Targu-Mures - Iaşi ar urma să aibă 43 de tuneluri cu o lungime cumulată de aproape 20 de kilometri. Cu alte cuvinte, aproape 7% din autostrada Targu-Mures - Iaşi va fi reprezentată de tuneluri rutiere, potrivit calculelor ZF. De asemenea, şoseaua va mai cuprinde alte 322 de poduri, pasaje şi viaducte, astfel că aceasta şosea ar urma să fie una dintre cele mai complexe construite vreodată în România.

Deocamdată însă perspectiva construcţiei acestei autostrăzi este îndepărtată, în condiţiile în care nici măcar nu au fost găsite surse de finanţare pentru realizarea acesteia. "Se va trece la etapa de execuţie a lucrărilor după identificarea şi aprobarea surselor financiare necesare (...). În acest moment nu se poate estima o data exactă pentru demararea procedurilor de achiziţie a lucrărilor. Durata estimată pentru execuţia lucrărilor este de 48 de luni", mai spune Mircea Pop de la CNADNR.

În contextul în care compania de drumuri estimează că studiul de fezabilitate al autostrăzii va fi gata în trimestrul al treilea din 2013 şi luând în considerare că cel mai devreme la începutul anului 2014 va fi scoasă la licitaţie construcţia autostrăzii, se poate prognoza că în cel mai optimist scenariu autostrada Targu-Mures - Iaşi ar urma să fie gata în 2017-2018, potrivit estimărilor ZF.

Ministerul Transporturilor ar urma să finanţeze autostrada de la bugetul de stat, dar şi din alte surse, se arată în lista cu indicatori tehnico-economici ai şoselei publicată pe site-ul ministerului, iar instituţia ia în calcul inclusiv concesionarea, potrivit unor informaţii transmise de CNADNR către ZF.

Dacă noii indicatori tehnico-economici ai autostrăzii Targu-Mures - Iaşi iau în calcul un cost total de 8,9 miliarde de euro, estimările iniţiale pentru autostrada Targu-Mures - Iasi-Ungheni (310 kilometri) arătau că întregul proiect va costa 6,1 miliarde de euro, potrivit informaţiilor de pe site-ul CNADNR.

Aceasta şosea ar urma să fie chiar mai scumpă decât Autostrada Transilvania: americanii de la Bechtel au construit 54 de kilometri din acest drum cu 1,25 miliarde de euro, adică un cost de circa 23 de milioane de euro pe kilometru, potrivit informaţiilor ZF.

Standardele de cost introduse în urmă cu aproape doi ani de Ministerul Transporturilor stabilesc ca un kilometru de autostrada să nu coste mai mult de 3,8 milioane de euro la câmpie, 4,9 milioane de euro la deal şi 6,1 milioane de euro la munte. În acest cost însă nu sunt incluse lucrările de artă, care pot creşte semnificativ nota de plată finală a unei autostrăzi.

Autostrada Targu-Mures - Iaşi ar urma să fie cea de-a treia autostradă care traversează munţii pentru care Ministerul Transporturilor are planuri. Cel puţin pe hârtie momentan. Astfel, instituţia mai are variantele Sibiu-Pitesti şi Comarnic-Brasov-Fagaras, însă deocamdată niciuna dintre cele două autostrăzi nu se afla în construcţie şi nici măcar fondurile prin care se va finanţa realizarea celor două şosele nu sunt încă stabilite. Autostrada Sibiu-Pitesti, care face parte din Coridorul IV paneuropean, ar putea fi cu un pas mai aproape de construcţie, în condiţiile în care a fost deja scos la licitaţie contractul de revizuire a studiului de fezabilitate, iar ca finanţare a construcţiei, Ministerul Transporturilor se gândeşte la fonduri europene. Potrivit studiului vechi de fezabilitate, autostrada ar urma să coste circa 3 miliarde de euro.

Pe de altă parte, autostrada Comarnic-Braşov este cunoscută ca fiind unul dintre cele mai răsunătoare eşecuri ale Ministerului Transporturilor, în condiţiile în care a fost la un pas de a fi construită în parteneriat public-privat, dar pe ultima sută de metri cele două firme care urmau să o realizeze - Vinci şi Aktor - s-au răzgândit.

Situaţia tronsonului Fagaras-Brasov (48,5 km), care trebuia construit iniţial de americanii de la Bechtel, este în acest moment incertă, iar în cazul tronsonului Comarnic-Braşov (58 km), deocamdată se derulează o licitaţie pentru revizuirea studiului de fezabilitate.