Duminică, 25 august 2019 - 7:57:53
Echipa Ştiri Actuale
Români din toate țările, uniți-vă!

Cabinet stomatologic Ploiesti, Dentist Ploiesti - Stomatologie

Cât de profitabile sunt aeroporturile româneşti


1 iunie 2013

16 aeroporturi operaţionale şi alte două noi pe hârtie, peste zece milioane de pasageri la nivel naţional şi proiecte de investiţii de zeci de milioane de euro. Totuşi, aproape jumătate dintre aeroporturile ţării nu atrag nici măcar 50.000 de pasageri pe an

La începutul anului trecut, al doilea cel mai aglomerat aeroport al României, Băneasa, şi-a închis porţile pentru traficul de masă, zborurile low cost fiind mutate pe Otopeni, Henri Coandă reuşind astfel să-şi crească traficul cu 41% şi să urce pe locul 58 la nivel european în topul celor mai aglomerate aeroporturi de pe vechiul continent.

Chiar şi în lipsa numeroşilor pasageri ce urcau la bordul aeronavelor low cost, Băneasa a reuşit să adune un trafic anual cât alte zece aeroporturi la un loc. Mai exact, 427.441 de pasageri în 2012, majoritatea pe curse de tip business-aviaţie generală, dar şi pe zboruri medicale, de căutare şi salvare, tehnice, de cercetare ştiinţifică, de protecţia mediului. Cel mai probabil, în 2013, traficul va fi cel mult la jumătate (în primele trei luni ale anului trecut, operatorii low cost încă mai zburau de pe Băneasa), însă chiar şi în aceste condiţii, va performa mai bine decât jumătate dintre aeroporturile din România.


La nivel european, în 2012, traficul aerian de pasageri a înregistrat o uşoară creştere de 1,8% comparativ cu anul precedent. La nivel local, s-a înregistrat însă o uşoară scădere, de câteva mii de pasageri pierduţi, din păcate, de unele dintre cele mai mari aeroporturi din ţară, Cluj-Napoca şi Timişoara. Justificarea, aşa cum vine de la autorităţi, este pe fond de criză economică, de falimente din industrie şi competiţie cu aeroporturile învecinate (un astfel de exemplu ar fi Baia-Mare/Satu Mare sau Timişoara/Arad). Ce-i drept, multe aeroporturi sunt ţinute în funcţiune doar din orgoliul autorităţilor locale, chiar dacă sunt poziţionate în proximitatea altora. Mai mult, au nevoie de investiţii semnificative, mai ales că pe multe dintre acestea avioanele de categorie C şi D maximum, adică Boeing şi Airbus - mediu şi lung curier - nu pot ateriza.

Şi totuşi, în aceste condiţii, planurile autorităţilor locale includ construcţia de noi terminale de zbor. Un astfel de exemplu este aeroportul din Braşov, la care de curând s-au început lucrările la pistă. În cel mai fericit caz, acesta ar urma să fie gata în 2015 sau 2016. Firma care a câştigat licitaţia pentru construcţia pistei este Vectra Service, controlată de omul de afaceri braşovean Marcel Butuza. Acesta a declarat că lucrările vor fi finalizate la sfârşitul anului în curs, în condiţiile în care termenul de execuţie este de 12 luni. Costurile pistei se ridică la 12,7 milioane de euro plus TVA, bani ce vor fi asiguraţi din bugetul Consiliului Judeţean. Per total, întreaga investiţie în aeroportul Braşov Ghimbav se ridică la 60 de milioane de euro.

Un alt aeroport despre care s-a vorbit în ultimii ani este cel de la Adunaţii Copăceni, proiect aparţinând lui Nelu Iordache, patronul Romstrade şi Blue Air. Deşi anul trecut se pregătea demararea lucrărilor, anul acesta proiectul a fost tras pe linie moartă şi rămâne de văzut dacă se va concretiza vreodată. Gheorghe Răcaru, directorul general al Blue Air, este de părere că potenţial de trafic există pentru acest aeroport, însă administratorul judiciar al Romstrade, Casa de Insolvenţă Transilvania, va decide dacă merită demarată investiţia (180 de milioane de euro). „Nu ar trebui să se construiască alte aeroporturi în România. Sunt destule, şi nu toate au potenţial de curse externe. Cele deja existente au nevoie de reabilitare şi modernizare“, consideră managerul Blue Air.

Prea puţine aeroporturi şi-au bugetat însă investiţii. În prezent, proiectele de modernizare sau de extindere a infrastructurii aeroportuare – aflate în derulare sau prevăzute a fi demarate anul acesta - depăşesc 60 de milioane de euro, din care 49,2 milioane de euro reprezintă banii moldovenilor, aceştia din urmă mărind semnificativ numărul zborurilor efectuate de pe aeroportul Ştefan cel Mare din Iaşi.

Investiţii pe bani europeni

O altă investiţie semnificativă se doreşte şi la Satu Mare. Potrivit lui Nicolae Fechete, directorul aeroportului, a fost depusă o cerere de finanţare cu bani europeni pentru reparaţia capitală a pistei. Dacă va fi acceptată, suma se va ridica la 12 milioane de euro.

Alt aeroport, alte investiţii. Peste 1,5 milioane de euro reprezintă banii alocaţi de Sibiu pentru achiziţia de echipamente aeroportuare şi de securitate, precum şi pentru lucrări de extindere şi modernizare. Suma este puţin mai mare decât cea disponibilă pentru aeroportul din Craiova.


Share on Facebook
Share on Twitter
Share on Google Plus
Share on Linkedin
rating
(86 vizualizări)
Dacă v-a plăcut acest articol, daţi-ne un like:

Adăugaţi un comentariu:
Folosind un cont de facebook:
sau folosind formularul următor:
Nume:

Email:

Comentariul:

Cod siguranţă:
Codul de securitate



Servicii medicale de calitate la standarde europene

Din aceeaşi categorie:



















































































Ştiri Actuale on Linkedin
Ştiri Actuale on Twitter
 on Google Plus
Ştiri Actuale on Facebook


servicii complete deratizare,dezinsectie,dezinfectie

































ISSN–L 2344 – 3006, ISSN 2344 – 3006
Actualizat la 24 august 2019
Autentificare
stiriactuale.ro