Oamenii de ştiinţă au descoperit cele mai vechi dovezi ADN din istoria biologică a oamenilor. Cu toate acestea, această descoperire nu clarifică evoluţia umană, ci adaugă noi mistere în povestea originii noastre.
Într-un studiu publicat în jurnalul Nature, oamenii de ştiinţă relatează că au obţinut ADN uman străvechi dintr-o fosilă ce datează de acum 400.000 de ani, doborând recordul precedent, de 100.000 de ani, scrie descopera.ro.
Fosila, un os din coapsă descoperit în Spania, a fost considerată în trecut de experţi drept o rămăşiţă a unui strămoş al omului de Neanderthal. ADN-ul său spune, însă, o poveste diferită. Acest ADN se aseamănă cel mai mult cu ADN-ul denisovanilor, o descendenţă enigmatică a oamenilor. Până acum, denisovanii erau cunoscuţi doar în urma ADN-ului prelevat de la rămăşiţe vechi de 80.000 de ani descoperite în Siberia, la 6.500 de kilometri este de locul în care a fost găsit noul ADN.
Nepotrivirea între dovezile anatomice şi cele genetice i-a surprins pe oamenii de ştiinţă, care acum sunt nevoiţi să regândească evoluţia umană de-a lungul ultimelor sute de mii de ani. Este posibil, spre exemplu, să fi existat numeroase populaţii umane dispărute pe care oamenii de ştiinţă nu le-au descoperit încă. Acestea s-ar fi putut împerechea între ele, făcând schimb de ADN. Oamenii de ştiinţă speră că alte studii asupra ADN-ului uman străvechi să clarifice misterul.
„Acum, practic am generat un mare semn de întrebare”, afirmă Matthias Meyer, un genetician de la Max Planck Institute for Evolutionary Anthropology din Leipzig, Germania, şi totodată un co-autor al noului studiu.
Indiciile despre noile complexităţi ascunse din povestea omenirii vin de la un femur vechi de 400.000 de ani descoperit într-o peşteră din Spania intitulată Sima de los Huesos („groapa cu oase”). Echipa de cercetători a folosit noi metode pentru a extrage ADN-ul străvechi din fosilă.
