Din totalul verificărilor realizate până în prezent de Mindit, prima companie românească ce oferă servicii de background screening, nouă din zece conţin discrepanţe.
Cea mai fracventă minciună - exagerarea experienţei în câmpul muncii, practicată de peste jumătate din aplicanţii selectaţi pentru sondajul Mindit. Motivul este, evident, dorinţa de a impresiona angajatorii, însă pe alocuri se poate ajunge la un vertiabil fals în acte, în condiţiile în care 3% din candidaţi se laudă că au lucrat într-o companie care, ulterior, neagă acest fapt.
Alte necorcondanţe, mai puţin grave, privesc anul absolvirii studiilor universitare sau denumirea postului ocupat într-o firmă.
Potrivit Irinei Arsene, fondatoarea primei companii autohtone de background screening, „Într-o ţară în care promovabilitatea la examenele importante este din ce în ce mai scăzută, în care oamenii se bazează pe faptul că nimeni nu verifică autenticitatea informaţiilor oferite de către candidaţi, în care bazele de date publice aproape că nu există, fenomenul diplomelor false este o stare de fapt. Mindit încearcă să estompeze aceste manifestări şi să atragă atenţia asupra necesităţii unei verificări minuţioase şi profesioniste”.
Potrivit acesteia, deşi background screening (verificarea detaliată a informaţiilor cuprinse în CV-ul unui candidat) este o practică normală şi uzuală în ţările dezvoltate, mai ales acolo unde piaţa de HR s-a maturizat, pe piaţa locală procesul este mai dificil. Legislaţia românească nu facilitează încă verificările de identitate sau istoric de credit, care pot aduce informaţii importante asupra profilului candidatului. O altă provocare căreia un astfel de demers trebuie să îi facă faţă este reticenţa companiilor în a oferi foarte multe informaţii despre un angajat care nu a plecat în condiţii amiabile.
