Magistraţii ICCJ motivează că au dispus achitarea fostului deputat Sebastian Ghiţă, acuzat de dare de mită, instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani şi a fostului primar al Ploieştiului Iulian Bădescu, pentru că probele şi declaraţiile nu sunt suficiente pentru o soluţie de condamnare.

„Instanţa poate pronunţa condamnarea în situaţia în care constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, din toate probatoriile administrate în cauză, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat. În consecinţă, dacă în urma procesului de interpretare şi apreciere a probelor administrate, subzistă o îndoială cu privire la vreunul din elementele necesare pentru tragerea la răspundere penală a persoanei cercetate, prezumţia de nevinovăţie nu este înlăturată, iar dubiul existent va profita acuzatului, urmând a fi valorificat ca o probă în favoarea nevinovăţiei sale. (...) Chiar dacă s-au administrat probe în sprijinul învinuirii, iar alte probe nu se întrevăd ori, pur şi simplu, nu mai există şi totuşi îndoiala persistă în ce priveşte vinovăţia, atunci îndoiala este echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăţie şi deci inculpatul trebuie achitat. Hotărârile de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se pot întemeia în măsură determinantă pe declaraţiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejaţi”, motivează magistraţii.

Conform sursei citate, din probele strânse de procurori nu se poate trage concluzia că Sebastian Ghiţă este persoana care să fi promis, oferit sau să-i fi transferat mită lui Iulian Bădescu

„Nu s-a administrat niciun mijloc de probă din care să rezulte în mod direct că inculpatul G. este cel care a comis vreuna din acţiunile ce constituie elementul material al laturii obiective a infracţiunii de dare de mită; Nu există probe directe din care să rezulte că inculpatul G. a exercitat un control juridic sau de facto asupra societăţilor implicate în faptele ce formează obie

Totodată, documentul menţionat mai prevede faptul că, în mod paradoxal, lui Sebastian Ghiţă i se impută participarea la darea de mită, deşi el ar fi acţionat prin interpuşi, iar controlul pe care acesta l-ar fi exercitat asupra grupului de firme Asesoft este susţinut prin zvonuri. De asemenea, imobilul care reprezintă obiectul mitei se află în continuare în proprietatea firmei.

„Înalta Curte constată că lipseşte situaţia premisă a infracţiunii de dare de mită, în sensul că finanţarea nerambursabilă a asociaţiilor sportive nu intră, nici măcar parţial, în sfera atribuţiilor de serviciu ale primarului municipiului ... (Ploieşti, n.r.), respectiv ale inculpatului B. (...) Deşi analiza temeiniciei acuzaţiilor apare ca inutilă faţă de motivele mai susmenţionate, argumentele expuse fiind suficiente pentru a dispune achitarea inculpatului G., având în vedere conţinutul actului de sesizare, legătura acuzaţiei de dare de mită cu alte infracţiuni reţinute în sarcina inculpatului, dar şi materialul probator administrat în cauză, se impune evidenţierea şi a altor aspecte care conduc la constatarea lipsei de temeinicie a acuzaţiei de dare de mită. Înalta Curte constată, pe de o parte, că activitatea de finanţare a asociaţiilor sportive la nivelul Clubului Sportiv Municipal nu intra în sfera atribuţiilor de serviciu ale funcţionarului ce se pretinde a fi fost mituit, respectiv inculpatul B., iar pe de altă parte, că probele sunt insuficiente pentru a contura concluzia că inculpatul G. a fost cel care a oferit imobilul inculpatului B. şi, cu atât mai puţin că această ofertă a fost făcută pentru finanţarea nerambursabilă a Asociaţiei A., fapt ce impune achitarea acestuia pentru infracţiunea de dare de mită”, mai motivează judecătorii.De asemenea, privind acuzaţiile de instigare la abuz în serviciu care i se aduc lui Sebastian Ghiţă, precum şi cele de abuz în serviciu care i se atribuie lui Iulian Bădescu, instanţa susţine că cel din urmă, în calitate de primar al Ploieştiului, nu avea atribuţii privind aprobarea bugetului privind programul „Promovarea sportului de performanţă”, organizat de Clubul Sportiv Municipal şi dispune achitarea sa.

„În ceea ce îl priveşte pe inculpatul G., instanţa reţine că instigarea este o formă a participaţiei penale ce constă în determinarea, cu intenţie (directă sau indirectă), a unei alte persoane să săvârşească o faptă prevăzută de legea penală şi, pentru a fi pedepsibilă, trebuie să fie urmată de efectuarea de către cel instigat cel puţin a unei tentative pedepsibile. Or, Înalta Curte a constatat că inculpatul B. nu a fost cel care a acordat finanţarea nerambursabilă Asociaţiei Sportive A. şi, prin urmare, nu a săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu având drept consecinţă obţinerea pentru altul a unui folos necuvenit, context în care nu sunt îndeplinite nici condiţiile tragerii la răspundere penală a inculpatului G.. Or, în cauză, declaraţiile martorilor cu identitate protejată sunt singurele probe din care reiese că inculpatul G. i-ar fi cerut inculpatului B. să sponsorizeze anual Asociaţia Sportive A. şi nu pot fi coroborate cu alte mijloace de probă. Faţă de aceste aspecte, Înalta Curte constată că probele sunt insuficiente pentru a contura, dincolo de orice dubiu rezonabil, concluzia că inculpatul G. a comis fapta descrisă în actul de sesizare, motiv pentru care va dispune achitarea acestuia pentru infracţiunea de instigare la abuz în serviciu”, mai precizează judecătorii.

Instanţa a mai motivat că modul în care au fost formulate acuzaţiile de spălare de bani reţinute la adresa fostului deputat Sebastian Ghiţă este atipic şi nu corespund tiparului de incriminare a acestei infracţiuni.

„Înalta Curte constată că nu este indicată, cunoscută sau dovedită provenienţa ilicită a imobilului ce face obiectul promisiunii de vânzare cumpărare a imobilului (teren+construcţie) situat în municipiul .... nr. 160, autentificat de BNP Cosma Andreea şi, pe cale de consecinţă, infracţiunea predicat din care provine acesta, ceea ce conduce la constatarea inexistenţei situaţiei premisă a infracţiunii de spălare a banilor”, motivează magistraţii.

Referitor la infracţiunea de luare de mită de care a fost acuzat fostul primar al municipiului Ploieşti, Iulian Bădescu, în documentul menţionat este prevăzut faptul că probleme împotriva sa sunt insuficiente : „Înalta Curte constată că situaţia de fapt reţinută de procuror este doar parţial confirmată de probele administrate în cauză, în sensul că nu se poate reţine că inculpatul B. a pretins imobilul şi că, ulterior, a primit imobilul respectiv de la inculpatul G. şi că a acordat o finanţare nerambursabilă suplimentară, de la bugetul local, Asociaţiei A. .... în cadrul selecţiei de proiecte privind programul „Promovarea Sportului de performanţă”. (...) Prin urmare, se constată că, pe de o parte, activitatea de finanţare a asociaţiilor sportive la nivelul Clubului Sportiv Municipal nu intra în sfera atribuţiilor de serviciu ale inculpatului B., iar pe de altă parte, probele sunt insuficiente pentru a contura concluzia că inculpatul B. a pretins şi a primit imobilul pentru finanţarea nerambursabilă a Asociaţiei A., fapt ce impune achitarea acestuia pentru infracţiunea de luare de mită”.