Paul Philippe al României (conform cărţii de identitate) se poate alege, în urma deciziei luate de Înalta Curte, doar cu averea personală a lui Carol al II-lea, infimă în raport cu cea a Casei Regale.Prezentată la cald drept începutul unei bătălii pentru uriaşa avere a Casei Regală, decizia prin care Înalta Curte a recunoscut legăturile de sânge ale lui Paul de România cu regele Carol al ­II-lea are şanse minime să producă efecte demne de luat în seamă.

Adrian Vasiliu, avocatul Casei Regale, spune că instituţia pe care o reprezintă nu poate fi afectată în niciun fel. „Această decizie a Înaltei Curţi nu-i acordă niciun drept dinastic lui Paul şi niciun drept asupra averii Casei Regale. De fapt, «averea Casei Regale» este o sintagmă greşită. Nu există averea Casei Regale, ci averea persoanelor care fac parte din Casa Regală. Există averea Regelui Mihai, averea Reginei Ana şi aşa mai departe. Prin urmare, Paul nu poate emite pretenţii la o parte din averea Casei Regale, ci la o parte din averea lui Carol al-II-lea, al cărui descendent este", a declarat Vasiliu.

Carol al II-lea a avut doi copii: pe Carol Mircea în urma căsătoriei cu Zizi Lambrino, nerecunoscută de Casa Regală, şi Mihai I, în urma căsătoriei cu Regina Elena. Averea lui Carol al II-lea din Portugalia, locul unde fostul suveran şi-a trăit ultima perioadă a vieţii, a fost împărţită în 1955, după decizia Tribunalului de la Lisabona (pe care Înalta Curte a recunoscut-o acum şi în România) prin care Carol Mircea era atestat ca fiu şi moştenitor direct al lui Carol al II-lea.

Atunci, Regele Mihai şi Carol Mircea (tatăl lui Paul de România) s-au aşezat la masa succesorală şi au împărţit averea tatălui. Prin decizia luată, marţi, de Înalta Curte, lui Paul de România i s-a confirmat dreptul de a revendica partea lui din averea deţinută în România de Carol al-II-lea.

Din nefericire pentru cel autointitulat Paul de România, averea lui Carol al II-lea este infimă în raport cu aceea a Casei Regale şi, pe deasupra, ar trebui să o împartă cu ­Mihai I.

„Din câte ştiu este vorba despre câteva clădiri precum castelul Lăpuşna (n.r. - în realitatea o cabană) şi de unele terenuri prin judeţul Ilfov. Paul susţine că ar fi vorba şi despre Castelul Peleş şi alte proprietăţi de mare valoare, dar asta este o aberaţie. Regele Ferdinand a lăsat aceste domenii prin testament direct Regelui Mihai. Trebuie subliniat că, deşi are dreptul la jumătate din averea personală a lui Carol al II-lea, Regele Mihai nu are intenţia de a revendica nimic", spune avocatul Vasiliu.

Dezmoştenirea

În urma scandalului cauzat de relaţia lui Carol al II-lea cu Elena Lupescu şi a abdicării acestuia de la tron, în data de 28 decembrie 1925, Regele Ferdinand face o modificare la testamentul iniţial.

Datată din 11 ianuarie 1926, modificarea, prezentată sub tipul unui „Codicil", debutează cu o remarcă plină de amărăciune: „A voit Domnul să încerce ţara, pe mine şi pe Regină cu o mare durere, prin renunţarea la tron a Principelui Carol. Până la sfârşitul vieţii nu se va şterge din inima mea jalea care m-a cuprins când m-am văzut silit să iau act de această hotărâre".

Prin „Codicil", Regele Ferdinand anula toate prevederile primului testament şi decidea să transfere toate bunurile repartizate iniţial lui Carol al II-lea (Castelul Peleş, domeniul Sinaia-Predeal şi alte clădiri din Bucureşti) către „urmaşul meu pe tronul României din familia mea". Acest urmaş era Regele Mihai. În acelaşi act, Regele Ferdinand decidea: „partea rezervatară ce se cuvine fiului meu Carol, s-o primească în bani şi în efecte".

Nu poate face parte din Casa Regală

Potrivit statutului Casei Regale, „Descendenţii Regelui Carol al II-lea al României, pe orice ramură colaterală (...) vor continua să fie excluşi din linia de succesiune şi nu vor fi membri ai Casei Regale a României".

Această prevedere blochează practic definitiv orice posibilitate ca Prinţul Paul să devină vreodată un membru al Casei Regale. „Pentru apartenenţa la Casa Regală nu este suficient gradul de rudenie. Există rude ale Regelui Mihai care nu fac parte din Casa Regală. Trebuie ca şeful Casei Regale, în prezent Regele Mihai, să recunoască această apartenenţă. Paul se autointitulează prinţ, deşi nu a fost niciodată recunoscut ca membru al Casei Regale", explică avocatul Adrian Vasiliu.

Speranţele prinţului Paul

Paul de România încearcă să determine Casa Regală să-i acorde o parte din avere în urma unei înţelegeri amiabile. „Am propus să fie o reconciliere cu Casa Regală, dar totul depinde de ei. Ar fi păcat să ne certăm între noi", a declarat Paul, conform Realitatea TV.

Nici avocata care îl reprezintă pe Paul de România nu pare prea hotărâtă în ceea ce priveşte un proces pentru revendicarea averii Casei Regale. „Dacă spune Casa Regală că Prinţul Paul nu are niciun drept nu văd de ce ar trebui să-i contrazic. Nu pot să spun ce înseamnă această decizie a Înaltei Curţi pentru Prinţul Paul şi ce ar putea câştiga, nu am apucat să facem o analiză", a spus avocata, care a insistat să nu-i fie publicat numele.

Paul al României, un prinţ mai apropiat de preşedinte decât de Rege

Respins vehement de Regele Mihai I, Paul Philippe al României a intrat în graţiile preşedintelui Traian Băsescu, care, în primăvara lui 2011, l-a botezat pe ,,micul prinţ" Carol Ferdinand. Şi, chiar dacă nicio instanţă din lume nu-l va putea ,,unge" membru al Casei Regale, fiica cea mică a cumătrului Băsescu, Elena, s-a grăbit să salute pe Twitter decizia de marţi a  Curţii Supreme: ,,Prinţul Paul a fost recunoscut legal membru al familiei regale.

Felicitări!". Înainte de a intra oficial în familia Băsescu, Paul de România s-a remarcat prin apropierea, în afaceri, de Remus Truică, fostul şef de cabinet al premierului PSD Adrian Năstase. Irina Truică, fosta soţie a lui Remus Truică, a susţinut că acesta din urmă l-a ajutat pe Paul să intre în posesia mai multor proprietăţi în baza unor acte pe care instanţa le-a declarat ,,inadmisibile din punct de vedere legal". Una dintre aceste proprietăţi - 47 de hectare din Pădurea Fundul Sacului de pe malul Lacului Snagov - a fost obţinută de Paul de România de la Consiliul Judeţean Ilfov.

Sursa: adevarul.ro