Dacă duminică nu se prezintă la urne 9.154.307 de persoane, referendumul nu va fi validat iar Băsescu se întoarce la Cotroceni.
Referendumul din 29 iulie pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu necesită pentru validare prezenţa la urne a 9.154.307 de alegători, în timp ce, la scrutinul similar din 2007, prezenţa a fost de 8.135.272 de persoane, însă de data aceasta programul de vot a fost prelungit cu patru ore. Totodată, de această dată vor fi peste 1.000 de secţii de votare în plus faţă de 2007, cu un cost suplimentar pentru organizare de 35 de milioane de lei.
Peste 1.068 de secţii de votare în plus şi program prelungit cu patru ore
Numărul de alegători înscrişi în listele electorale la referendumul din 2007 s-a ridicat la 18.301.309 de persoane, intervalul orar pentru votare fiind de la 08.00 la 20.00, spre deosebire de referendumul din 29 iulie, când urnele se vor deschide la ora 07.00 şi se vor închide la ora 23.00. În 2007, numărul secţiilor de votare s-a ridicat la 17.480, dintre care 1.220 de secţii în Bucureşti, iar 186 de secţii de votare în diaspora. La referendumul de duminică sunt anunţate 18.548 de secţii de votare, dintre care 1.235 în Capitală şi 306 în străinătate. Acelaşi tip de buletin de vot, în format A5, a fost stabilit atât la referendumul din 2007, cât şi la cel din 2012. De asemenea, în cazul proceselor verbale care centralizează rezultatul votului, acestea sunt similare cu cele din momentul referendumului de demitere a preşedintelui din 2007.
Fără declaraţii pe propria răspundere la vot
Atât la referendumul din 29 iulie, cât şi la scrutinul din 2007, este posibil votul la orice secţie de votare de pe teritoriul ţării, fie pe lista electorală permanentă, în cazul în care alegătorul se află în localitatea de domiciliu, fie pe lista suplimentară. Totuşi, în 2007 Guvernul a introdus obligativitatea completării unei declaraţii pe propria răspundere, în care alegătorul să menţioneze că nu a mai votat în altă secţie de votare, în timp ce la referendumul din 2012 acest lucru nu a fost solicitat de către Guvern. Cu toate acestea, după scrutinul din 19 mai 2007, Autoritatea Electorală Permanentă a semnalat într-un raport de activitate faptul că procedeul de depistare a votului multiplu a fost aproape imposibil. AEP a depistat la acel moment doar trei persoane care au votat de mai multe ori. Principalele motive au fost legate de faptul că „în declaraţiile alegătorilor, în loc de Codul Numeric Personal au fost completate seria şi numărul actului de identitate, nume şi prenume, cifre care nu reprezentau codul numeric personal (12,14,15 cifre în loc de 13 cifre câte sunt cuprinse în structura codului numeric personal) sau nu s-a completat nimic “. De asemenea, AEP semnalase că în multe cazuri nu fuseseră completate nici declaraţiile pe propria răspundere, iar „unele liste electorale suplimentare sunt scrise indescifrabil “, ori „s-au trecut informaţiile de pe acelaşi act de identitate (serie şi număr) la mai multe persoane înscrise într-o listă electorală suplimentară “.
Organizarea referendumului, cu peste 35 de milioane de lei mai scumpă
Bugetul alocat de Guvern pentru organizarea referendumului din 29 iulie se ridica la 95,6 de milioane de lei, spre deosebire de costurile pentru organizarea scrutinului 2007, care au ajuns la 60 de milioane lei.
În 2007, prezenţă sub 50% la urne
În cazul referendumului pentru demiterea preşedintelui din 2007 s-au prezentat la urne 8.135.272 de oameni, fiind înregistrată o prezenţă de 44,45%. Au fost înregistrate 2.013.099 (24,75%) de voturi pentru demiterea lui Traian Băsescu şi 6.059.315 (74,48%) împotriva demiterii sale. În diaspora au fost exprimate 75.027 de voturi, 70.044 fiind împotriva demiterii, 4.741 pentru demitere şi 242 de voturi nule. În total, la referendumul din 2007, 62.858 de voturi au fost declarate nule. Dacă scrutinul din urmă cu cinci ani a fost validat de Curtea Constituţională, chiar şi cu o prezenţă la vot de sub 50%, de această dată, în urma modificării Legii referendumului, trebuie să se prezinte la urne peste 50% dintre cetăţenii cu drept de vot înregistraţi în listele electorale. Mai precis, din totalul de 18.308.612 de alegători înscrişi în listele electorale, potrivit Ministerului de Interne, vor trebui să se prezinte la urne 9.154.307 de persoane pentru validarea scrutinului. O altă deosebire este aceea că prezenţa la referendumul de duminică ar putea fi influenţată de apelul PDL şi al preşedintelui suspendat Traian Băsescu la boicotarea scrutinului. În cazul în care la urne se prezintă mai puţin de jumătate din alegători, scrutinul este declarat invalid de către Curtea Constituţională, iar, potrivit Hotărârii Parlamentului din 6 iulie privind convocarea referendumului, Legislativul „va lua act de hotărârea acesteia şi va decide asupra procedurii de urmat “.
PDL va folosi un soft pentru identificarea voturilor multiple la referendum
Consilierul judeţean Adrian Gabor face apel la prefectul Mihai Mohaci să pună la dispoziţia PDL datele de contact ale preşedinţilor secţiilor de votare pentr referendum, astfel încât reprezentanţii democrat-liberalilor să poată lua din timp contact cu aceştia şi să stabilească detaliile legate de ziua alegerilor. Gabor susţine că până acum nu s-a pus la dispoziţie o listă a preşedinţilor de secţii, cu datele de contact ale acestora, deşi mai sunt doar două zile până la referendumul pentru demiterea preşedintelui. Pedeliştii susţin că vor să se pregătească astfel cât mai bine pentru supravegherea alegerilor, mai ales că, potrivit primvicepreşedintelui Nicolae Vlad Popa „există deja dovezi certe că USL pregăteşte o fraudare a referendumului”. De aceea, un alt apel al lui Adrian Gabor către organizatorii alegerilor se referă la posibilitatea ca membrii secţiilor să poată număra voturile înregistrate pe listele suplimentare. „De dorim ca reprezentanţii noştri în birourile electorale să aibă posibilitatea de a copia listele suplimentare. Noi suntem deja pregătiţi şi cu un soft informatic care va verifica aceste liste suplimentare şi va identifica votul dublu sau multiplu”, a mai declarat Adrian Gabor.
Angajaţii din spitale şi penitenciare, care lucrează duminică, nu pot vota la urna specială
Personalul angajat al penitenciarului sau cadrele medicale aflate în ziua referendumului la serviciu nu pot vota la urna specială solicitată pentru deţinuţi sau persoanele internate. Potrivit Biroului Electoral Central (BEC), singurele situaţii în care Legea 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, corelată cu legea 35/2008, permite deplasarea urnei speciale sunt cele privind persoanele netransportabile din cauză de boală sau invaliditate şi persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau aflate în executarea unei condamnări fără a-şi fi pierdut drepturile electorale.
