Pe când trăia mama, îmi povestea, săraca de ea, ce fericită se era după ce se întorcea din staţiunea (băile) Bazna, unde mergea, aproape în fiecare an, cu bilet de 18 zile obţinut prin Sindicate sau Casa de Pensii – nu-mi mai amintesc bine. Cert este faptul că acel tratament îi făcea foarte bine pentru sănătatea ei şubredă. Pe atunci, Staţiunea Bazna se afla în posesia Ministerului Sănătăţii, începând cu anul 1949, când a devenit o staţiune permanentă, până în anul 1990…
În vara acestui an am avut şi eu ocazia să merg la Bazna, la invitaţia unei bune prietene din Sighişoara, care avea şi dânsa nevoie de tratament. Pe care nici eu nu l-am refuzat, având în vedere faptul că în preţul sejurului de o săptămână erau incluse cazarea, masa şi tratamentul la sauna acoperită. Despre preţ, parcă nu aş dori să vă spun, că-i extrem de piperat. O precizare se impune, însă: Băile Bazna, despre care-mi vorbea mama, nu mai există. Au dispărut imediat după 1990! Acum, acolo, pot fi văzute doar nişte ruine, pe unele se mai disting doar plăcuţele ruginite pe care scrie “Vila 2, 8, 10 şamd”. Un bătrân care păştea nişte capre îmi spune: “acolo, în clădirea aia fără ac
operiş era cinematograful, dincolo, într-o altă ruină, policlinca, despre vileşi case de odihnă, uitaţi-vă şi dvs cum arată!”. O doamnă care îşi plimba nepotul pe drumul asfaltat care străbătea staţiunea, aflat, culmea, în stare bună, îmi spune, revoltată: “unele dintre fostele case de odihnă au fost cumpărate de nişte străini, una sau chiar două fiind achiziţionate de către un sibian, prin 91, care nu prea a mai fost văzut p-aici, fiind plecat în străinătate…”. În imaginile alăturate, se pot fi “admirate”câteva dintre ruinele vechii Staţiuni Bazna).
Să revin la actualitate. Hotelul în care ne-am cazat, ExproHotel Bazna, este o construcţie nouă, modernă, ridicată acum vreo 15 ani, de către Transgaz, pentru salariaţii săi. Între timp, acest complex balnear a fost privatizat. Hotelul dispune de 62 de camere, dintre care 6 camere single, 18 camere duble, 7 apartamente, despre care se poate vorbi numai de bine. Cu excepţia preţurilor, evident. Spre exemplu, cineva care doreşte să facă o baie în sauna acoperită trebuie să achite 3
5 de lei/zi în cursul săptămânii şi 50 de lei în weekend.
Ca o curiozitate din vremurile apuse, iată ce scria ziarul „Românul”, în buletinul său balneoclimateric din 22 iulie 1919 despre staţiunea Bazna: „preţurile sunt reduse, confortul civilizat, muzica, seratele festivitatea, aparatele de gimnastică, ştrandul etc. arcuiesc muşchii bronzaţi şi adaugă un final decisiv la convingerea vizitatorilor asupra climatului de vis şi izvoarele de sănătate ale Baznei”.
Accesul către Statiunea Bazna se realizează pe drumul national D
N14 ce trece prin Sibiu si Medias, legând aceste oraşe de Târnaveni. Peisajele pitoresti si factorii de cură, precum apele minerale, sarea si nămolul sapropelic fac din această staţiune un loc ideal de vacanţă pentru iubitorii de relaxare si tratamente diverse. Potentialul staţiunii a fost remarcat inca din anul 1671, când aici au fost descoperite zăcămintele de gaze naturale si apele minerale, care au stârnit foarte mult interes, atât transilvănenilor, cât si mai multor oameni din diverse regiuni ale ţării. Treptat, importanta resurselor naturale ale zonei incepe sa crească, proprietăţile curative ale apelor minerale de la Bazna fiind menţionate in lucrarea numita “Izvoare tămăduitoare din Monarhia Austriacă”, publicată in anul 1749. După numeroasele cercetări si analize chimice realizate de-a lungul anilor asupra apelor minerale, abia in anul 1835 au fost realizate primele amenajări in scopul ridicarii unei statiuni balneare. Treptat, statiunea ce a luat fiinţă in localitate s-a dezvoltat,fiind, până în 1989, o locaţie apreciată de cei ce au trecut pe aici, in special datorita apelor minerale bogate in iod si brom care tratează diverse afecţiuni, dar si pentru peisajele naturale pitoreşti ce inconjoară intreaga asezare. Tratamentele aplicate in aceasta statiune sunt diverse, vizând afectiuni reumatice sau alte afectiuni ale aparatului locomotor, afectiuni endocrine sau afectiuni ale sistemului nervos.
Cei sositi aici pot arunca o privire si asupra Bisericii Evanghelice din localitate, ridicată după un stil arhitectural cu puternice influente romanice, prin secolul al XIII-lea. In jurul acesteia a fost ridicată, in secolul al XV-lea, si o cetate ţărănească fortificată. Tot în Bazna se găseşte si un Monument al Eroilor Români, ridicat in anul 1956, cu ocazia comemorării tuturor eroilor români căzuţi in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
(Pe pagina mea de de facebook, puteti urmări un amplu fotoreportaj de la dezastrul postrevoluţionar din fosta Staţiune Bazna, dar şi din actualul Complex balnear Bazna, privatizat).
